Înălţarea Sfintei Cruci- credinţe şi obiceiuri !

Creştinii sărbătoresc în fiecare an pe data de 14 septembrie Înălţarea Sfintei Cruci. Sărbătoarea cinsteşte momentul descoperirii crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul de către împărăteasa Elea pe Muntele Golgota. Împărăteasa a pornit în căutarea crucii la îndemnul fiului său care în timpul unei lupte a avut o viziune şi pe cer i-a apărut o cruce din stele şi inscripţia „Prin acest semn vei învinge!”. După ce a ieşit biruitor din luptă, mama sa mers la Ierusalim unde a descoperit două cruci. Pentru a afla care e cea pe care s-a aflat Iisus, aceasta a cerut ajutorul lui Macarie, Patriarhul Ierusalimului care a mers cu cele trei cruci pe care fusese răstignit Mântuitorul şi alţi doi tâlhari şi le-a atins pe fiecare de trupul unei fete moarte. Când s-a atins de crucea lui Iisus, tânăra a înviat. Pentru că era rumoare printre oamenii ce auziseră de minune, Macarie a ridicat crucea în Biserica Învierii pentru ca toţii cei veniţi să o poată vedea. 
Ziua Crucii marchează în unele regiuni începutul recoltei viilor după ce anterior au fost sfinţite de preot. Bătrânii spun însă că strugurii din ultima tufă a viei nu trebuie culeşi, aceştia fiind numiţi „Strugurii lui Dumnezeu”. Tot în această zi, unii oameni merg prin păduri şi adună ramuri de alun considerate a avea puteri miraculoase, iar alţii bat nucii. Credincioşii din unele regiuni ale ţării duc astăzi la biserică busuioc, mentă şi cimbru pentru a le folosi apoi la tămăduirea bolilor. În această zi este interzis să se mănânce alimentele ale căror miez au forma crucii-usturoi, nuci, prun etc.
Data de 14 septembrie este bogată în semne care arată cum va fi vremea de acum înainte. Când cocorii pleacă, vremea se va răcii; dacă tună e semn de toamnă lungă, iar dacă apar cârduri de ciori, bruma va cădea.
Ziua Crucii mai este numită şi ziua şarpelui, de aceea nu se taie lemne astăzi pentru a nu se apropia reptila de casă.