GEAVRELELE DE LA MORTENI- obicei unic în România

 

În 2004, editura Macarie publica şi un studiu monografic asupra acestui obicei vechi, realizat de o fiică a comunei, Maria Mirea, profesor de limba română, intitulat „Steagul – Obicei Unic”. Unicitatea ceremonialului a făcut obiectul cercetărilor de teren şi ale etnografilor din cadrul Centrului de Creaţie Populară Dâmboviţa, sub îndrumarea directorului instituţiei, George Corneanu.

Stegarii 

În fapt, sunt împodobite patru prăjini de 10-14 metri lungime şi o circumferinţă de 40-50 de cm, dintr-un lemn foarte rezistent şi flexibil: frasin, carpen sau alun sălbatic. Este deosebit de importantă alegerea prăjinei, întrucât există credinţa că, dacă aceasta se rupe în timpul ritualului, sigur se va întâmpla ceva rău sau chiar moartea unuia dintre stegari. Dacă există gemeni, unul dintre ei va muri, iar ritualul nu mai poate fi reluat decât dupa 7 ani.

Stegarii sunt tineri necăsătoriţi, seriosi şi cinstiţi, constituiţi în patru cete, reprezentând cele 4 sate ale comunei Morteni: Morteni, Branişte, Băjenari şi Florica. Timpul maxim în care ei pot activa în cadrul unei cete este de 7 ani. De asemenea, se poate spune că stegarii poartă un fel de uniformă, la care reprezentativă este cămaşa, peste care se petrec, în formă de X, bete ţesute în război. 

Împodobirea steagului

Cu două săptămâni înainte de sărbătoare, tinerii stabilesc gazda la care se va împodobi steagul. În ultimii ani, se obisnuieşte ca gazdă să fie familia tânărului care este acceptat pentru prima oară ca stegar. În perioada de până la Bobotează, tinerii parcurg satul în lung şi-n lat pentru a strânge geavrelele necesare împodobirii steagului. Unul dintre ei are responsabilitatea obiectelor strânse, ţinându-se o evidenţă pentru a fi înapoiate fetelor şi femeilor care le-au oferit. Fiecare batistă cusută are un semn distinctiv, de obicei iniţialele celei care a confecţionat-o.

Pentru împodobirea unui steag sunt necesare 1000 -1500 de geavrele. După împodobire, steagul este plimbat prin sat, unii locuitori, cu stare, cerându-le urătorilor să le treacă pragul gospodăriilor cu steagul împodobit pentru  a avea noroc. În schimb, îi răsplatesc pe stegari cu bani sau alte daruri. Peste noapte, tinerii fac de strajă, pentru ca steagul lor să nu fie furat. Acest lucru ar aduce nu numai nevoia răscumpararii obiectelor, ci şi o mare ruşine celor ce nu au reuşit să păzească steagul 

Dansul geavrelelor

Partea esenţială a ceremonialului se desfăşoară în ziua de Bobotează. Toată suflarea participă la obicei. Fiecare steag este purtat de la gazda la primărie, locul de întâlnire al tuturor locuitorilor. Flăcăii ridică şi aşează steagurile vertical, rezemate de o clădire publică din centrul comunei, în aşteptarea preotului. Acesta, dupa sfinţirea apelor, stropeşte cu aghiazmă vârfurile celor patru steaguri, care, imediat dupa botez, sunt aruncate „date în sus”, fiind lăsate să cadă şi prinse în zbor pe braţe, după care aruncate din nou. Stegarii însoţesc acţiunea cu strigături: „Haaap! Haaap! Haaap!”. După încheierea slujbei urmează ridicarea şi scuturarea steagurilor. Pentru ridicare este nevoie de o tehnică pe care participanţii o cunosc. Se sapă o mica groapă în pământ, în care se fixează un capăt al prăjinii, iar ridicarea începe de la vârf, până când steagul ajunge în poziţie verticală. Apoi este scuturat, geavrelele şi celelalte obiecte ce îl împodobesc creând o imagine unică.

La sfârşitul zilei, stegarii se adună la casa gazdei, unde petrec cu lăutari şi bucate alese.  Pe 8 ianuarie, steagurile se desfac, busuiocul din vârf împărţindu-se între cei prezenţi şi fiind păstrat cu sfinţenie la icoane. În zilele următoare, geavrelele sunt înapoiate proprietarelor. Aşa se face că geavrelele trec din generaţie în generaţie şi uneori sunt martori de veacuri ai ceremonialului. Iar la anul, din nou: „Haaap! Haaap! Haaap!”…


Valeriana heidelbergcement


Gurmand + Raiman caleatargovetilor
Daca ti-a placut acest articol il poti distribui:

: 2 ganduri despre “GEAVRELELE DE LA MORTENI- obicei unic în România

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Statistici Trafic Google Analytics
Statistici Trafic.ro