Un cetățean fără gândire critică nu e un cetățean, e un corp inert, iar analistul şi comentatorul de politică externă care nu îndrăznește să pună în discuție diversele narațiuni nu analizează nimic: e inutil pentru a explica realitatea.
13 august… Mă întristează dispariția lui Nicolae Ulieriu. Un spirit cultivat, nonconformist și cu o mare înțelegere a naturii umane, dar și foarte direct… Discuţiile cu domnia sa erau adevărate sărbători pentru spirit.
*
18 august… A fost o plăcere să particip la masa rotundă dedicată relațiilor româno-ungare în plan regional, organizată de Consulatul General al Ungariei la Cluj-Napoca, cu ocazia Zilelor Culturii Maghiare…
*
19 august… Despre circ și realitate: „Circul a înlocuit Forul din antichitate, a devenit epicentrul vieții publice, locul unde poporul își manifestă sentimentele, spiritul de opoziție și de frondă. În tribunele circului împăratul ia contact cu subiecții săi și tot acolo, potrivit obiceiului, îi binecuvântează făcându-le semnul crucii. Tot în tribunele circului se joacă scenele cele mai tragice între suveran ți poporul său, preludiu al revoltelor și revoluțiilor. […] Circul și religia, iată cele doua ocupații de bază ale oricărui bizantin”. (Charles Diehl, Bizanț. Grandoare si decadență, Paris, Flammarion, 1919)
*
20 august… Scriam acum nouă ani… S-a schimbat azi ceva? România, un actor euroatlantic ieșit la pensie – România este un stat captiv, fără politică externă și fără capacitatea de a genera strategii. Sau, atunci când generează strategii, fără capacitatea de a le pune în practică. Principalul instrument al unui stat pentru a juca un rol în afacerile internaționale, dincolo de teritoriu, populație, resurse, influență culturală, este voința. În acest moment, voința României este de a se alinia la politica externă a statelor lideri: Statele Unite ale Americii și, într-o măsură ceva mai mică, Germania și Franța. Unele accente privitoare la Republica Moldova sunt date de interesele electorale (tema unirii, instrumentată pentru a aduce voturi) sau de interesele economice ale unor medii. Fluxurile financiare către Republica Moldova dezvăluite de afacerea din septembrie, când 15 magistrați moldoveni au fost arestați, nu vin doar din Est, ci și din Vest. Și atunci, influența României acolo este definită și prin aceste interese economice ale unor medii din țara noastră. Dincolo de aceste fapte, România este, în general, un actor euroatlantic ieșit la pensie. Politica externă nu ține doar de Ministerul Afacerilor Externe, Președinția sau alte instituții ale statului care ar trebui să o formeze. Ea ține și de starea generală a societății. Faptul că nu mai avem politică externă este un simptom al declinului, al degradării societății românești din prezent. România este afectată, și pe planul politicii externe, de un sindrom bizantin. Pe 29 mai 1453, Constantinopolul se afla sub asediul otomanilor. Orașul era apărat de doar 7.000 de luptători, restul populației fiind implicată într-o dispută religioasă despre sexul îngerilor. Academicianul Thierry de Montbrial are o teorie numită „Condițiile meteorologice ale momentului istoric“, care exprimă reacția societății la un anumit moment temporal, la un anumit eveniment. În cazul României, politica externă este de multe ori captivă unui joc politic intern și al isteriei anumitor medii. Prezența în UE și NATO nu trebuie să fie scop în sine, ci instrumente de promovare a intereselor românești. Intri într-un club și te așezi pe scaun? Sau te folosești de intrare pentru a te dezvolta, a te promova și a deveni mai influent pe scena internațională?
Ștefan POPESCU este doctor în istorie la Sorbona, un foarte cunoscut analist politic și, desigur, absolvent de CARABELLĂ târgovișteană…
Facebook
WhatsApp
TikTok
