1.
vine o vreme în care nu mai e vreme
vine o vreme fără de vreme
în care nu mai e vreme
de a te teme
de a te teme de vreme
şi-n care-i devreme
să crezi că a te teme
e-un semn peste vreme
e-un semn peste vreme…
2.
Atâta toamnă…
Atâta toamnă este-n jur
şi-atâta nostalgie, amintire
că nu ştiu ce şi cum s-aleg
din coşu-acesta de simţire…
eu am trăit, acum se pare
şi totul se petrece lent
între o mare-nsingurare
şi-un zeu ce
râde-ncet…
absent…
3.
Vream să scriu o poezie
când dintr-o dată a intervenit realitatea
a trebuit să mă duc la ora de filosofie
ca şi când, ca şi când
din butoiul lui
Diogene a stins
lumina
o lumânare
ca şi când
nu mai ştiam să răspund
la întrebarea fundamentală
ce este omul
ce este omul
ce este omul
Domnule profesor
de ce sora mea a trebuit
să se prostitueze
Nu am ştiut să răspund…
4.
Şi ce dacă…
se duce o viaţă odată
şi ce dacă
am fost într-o viaţă
odată
şi ce dacă totul trecu
de îndată
spre nicicând
spre o taină ciudată.
spre o taină ciudată
nicicând descifrată
nicicând descifrată…