1.
Iarna din mine
Și cum cădeam eu așa din cer spre pământ,
din brațele mele țâșnea iarna,
arteziană și rece,
ca o parașută albă
cu care coboram înspre pol.
Gravitația se schimbase, nu cădeam drept ci doar planam
dus prin aer de vânt,
ocol după ocol.
2.
Poet
Tu mergi
cu iubirea fluturându-ti pe umeri ca o mantie,
mergi înainte
și te destrami încet peste oameni.
În urmă, oamenii te adună din aer,
și te respiră
și te fac la loc
din cuvinte.
3.
A doua inimă
Mie
o femeie mi-a umblat în
anatomie
şi mi-a mai pus o inimă.
Inima aceasta a doua
care pompează prin mine
cerul, stelele, roua,
este chiar ea.
Bate râzând,
pulsul ei ameţitor uneori mă îneacă,
bate alergând peste câmpuri
de flori
şi florile
i se fac drumuri pe care ea mă destramă
când pleacă.
4.
Femeia din Babilon
Femeia ieșea din Babilon noapte de noapte
și îmi aducea o tăbliță de lut
peste care
îmi purtam limba ca și cum aș fi vrut să înțeleg cu gura
ce îmi scria.
Îmi treceam mâna prin femeie ca printr-un văzduh
care îmi aparținea,
îi căutam fața
și sângele
cu gând sa ma așez in inima ei şi sa dorm.
Dimineața, dragostea ei
îmi strălucea pe tot trupul, de sus până jos, ca o erupție
purpurie
de text cuneiform.
5.
Execuții particulare
După ce ea pleca
el își tăia capul
sau se spânzura.
Și stătea mort.
Si numai atunci începea sa bea din clondirul cu vin
când, uitând-se pe cărare,
i se părea că deslușește în depărtare
apropiind-se
condurii care lăsau în praf
urme carmin.
Și atunci repede,
le dădea ordin servitorilor,
în secret,
să pregătească camera și corzile viorilor
pentru menuet.