- Călătorie spre mine
Ferestre luminate
Ascund suflete reci.
O minte precum stelele
Ascunde gânduri negre
Ce au împins-o
Să caute granițele infinitului…
Si ea le-a găsit,
Dar nu a vrut să se întoarcă
În locul in care metaforele
Despre visuri zdrobite de pumni
Devin mai mult decât figuri de stil.
De unde știu toate astea?
Am fost eu, la ferestrele luminate,
Și am găsit granițele infinitului.
Am făcut loc tuturor incendiilor
Din inimă…
Și pentru a alunga realitatea.
Mă întreb,
Ceva a existat?
Poate că aș fi precum vântul,
Aș începe calm,
Fără să fiu simțită,
Și aș fura visele tuturor…
Aș fi doar o mască,
Precum tot ce ne înconjoară.
Sau poate că, fără aceste incendii,
Nici nu aș fi existat.
Poate că eu însămi
Sunt un incendiu
Și atât.
2.Viață amânată
Într-o lume falsă
Noaptea e cutremurător de adevărată.
Este momentul în care te rătăcești,
Dar nu printre măști,
Ci printre tablouri colorate…
Este ca un labirint
In care te pierzi intenționat…
Un labirint care ți-ai dori
Să devină viața ta.
Așa că îți construiești propria lume
În care îți regăsești libertatea
Din visurile tale…
Construiești ziduri care să te apere
Clădești munți
Ai vrea să creezi si oameni,
Însă ar strica noul tău univers.
Așa ca vorbești cu stelele,
Le povestești
Cum amintirea sărutărilor nopții
Te ține in viață
Atunci când, ziua,
Visurile îți sunt ucise de oameni
Dar începi sa râzi când îți amintești
Că visurile adevărate sunt păstrate in noapte,
Iar cele ucise sunt, de fapt,
Frici costumate în aspirații.
3.Urme de prezent
Viitorul e
Acoperit de mantia țesută
Din fum de țigară.
Totuși, vreau să văd,
Măcar o secundă,
Măcar o viață,
Înăuntrul fumului.
Oricum,
Pot doar să trăiesc viitorul
În prezent.
Și pășesc în fum,
Mă îmbată.
Pentru că viitorul e învăluit in fum de țigară
Și vreau să trăiesc viitorul
În prezent,
Așa că
Am devenit viitorul,
Am devenit fum.
Facebook
WhatsApp
TikTok
