În memoria doamnei Elena-Alexandra Oprescu
Acesta este un text despre singurătate. Unica.
Această părăsire nu o să poată fi egalată prea repede sau prea curând și întotdeauna va fi greu de umblat în locul pe care îl va ocupa această poveste!
Până la urmă, povești despre singurătăți și absențe sunt cu duiumul, ce mai contează una?
Contează. Este unica!
Este singurătatea ce se va amplifica și va crește în permanență, continuu. Este singurătatea ce va fi completată tot timpul de o mare absență. Unica.
Pentru că odată și odată va exista un ultim om care se va gândi la tine, care te-a cunoscut, iubit, văzut, auzit. Acel om te va purta pe tine în gând sau într-o poveste (amintire) pentru ultima dată. Odată cu acel om vei muri, vei părăsi lumea și tu.
Te vei așeza definitiv și vei asculta pentru ultima dată vocea ființei care ai fost.
Și acesta nu va fi sfârșitul!
La revedere Elena, prieten drag, la revedere și să nu îți fie frică pe drum!
GABRIEL ENACHE este licențiat al Facultății de Litere, Universitatea București, are un master în antropologie, e jurnalist cultural, poet, prozator și eseist…