PREVIZIUNI TINERE – Sorin ȘTEFAN; România în anul 2030…

Le-am cerut elevilor mei, dintr-a XI-a, să scrie un articol cu tema ROMÂNIA  ÎN  2030. Am primit multe texte interesante. L-am ales azi pe cel de mai jos. Sorin ȘTEFAN este elev în clasa a XI-a D, e junior de Carabella și debutează aici, cu toată „creasta lui de cocoș”… (I.C.)

 

 

Iată, suntem deja în anul 2030 şi România a înregistrat progrese majore în ceea ce priveşte economia de piaţă (creştere economică cu 0,5 % în fiecare din ultimii 10 ani!), calitatea vieţii şi accesul populaţiei la serviciile publice. Astfel, rata consumului pe cap de locuitor a crescut vertiginos tot în ultimii 10 ani, în concordanţă cu predicţiile economiştilor UE şi cu standardele impuse de prezenţa noastră într-o astfel de companie selectă. Numărul mall-urilor s-a dublat, nenumărate firme şi branduri de renume din afară şi-au deschis reprezentanţe, iar numărul de construcţii înregistrează o curbă ascendentă în continuare. Putem spune, cu mândrie, că românii s-au integrat, nu fără greutăţi, în piaţa comună din cadrul UE. Mai mult, fiind capabili să brănduim (cuvânt deja asimilat în DEX, marcă de netegăduit a progresului) şi să repoziţionăm produsele noastre tradiţionale, “horinca”, “slana” şi “telemeaua de Băneasa” pe această piaţă, acum suntem printre primii exportatori de produse tradiţionale în ultimii 3 ani. Ca urmare a acestei creşteri economice ieşite din comun, românii sunt şi mai dispuşi să îşi petreacă vacanţele în străinătate, peste 40% dintre aceştia preferând Bahamas, Antile şi Bora Bora. Din cauza nenumăraţilor români care vizitează această ultimă locaţie, administraţia locală a permis chiar construirea unei mici bisericuţe (în care pot intra şi catolici, şi ortodocşi, ce contează?) pentru ca turiştii noştri să se poate ruga în linişte pentru propăşirea lor materială, siguranţa zilei de mâine şi pentru împlinirea pe toate planurile, în speţă cel financiar, a copchiilor lor. Trebuie să admitem că acest gest de toleranţă maximă trebuie neapărat copiat ca model şi impus cât mai degrabă populaţiei autohtone, care încă se află pradă unor preconcepţii învechite, propagate şi întreţinute de activişti naţionalişti demodaţi, afundaţi într-un cult pentru tradiţia strămoşească. În loc de concluzie, cu privire la aspectul economic, suntem îndreptăţiţi să conchidem într-o notă veselă: românii sunt fericiţi pentru că au…

 

Constatăm, şi nu fără oarecare bucurie în suflete, că mentalităţile au evoluat într-o direcţie bună: căsătoria între persoanele de acelaşi sex a fost legalizată, precum şi adopţia de copii de către cuplurile de homosexuali; am asistat, în ultimii 10-15 ani la o mai bună colaborare între etnia rromă şi românii de pretutindeni. Mai mult, cei dintâi şi-au înfiinţat ONG-uri care luptă pentru promovarea tradiţiilor specifice acestei etnii şi pentru protejarea libertăţii de exprimare de opinie. Cel mai recent caz este petiţia pe care deja celebrul ONG „Mail-to-us if wou are being discriminated” a înaintat-o Secretariatului Guvernului şi care susţine dreptul la libera exprimare a grupului de mare amplitutine socială „Combinaţia ta, realizarea ta” (o continuare a renumitului „N-ai bilă, dar ai vilă”), compus din urmaşii foştilor contrabandişti de carne vie de pe litoral. Ei susţin că formele cutumiare şi tradiţia locului sunt cele care îi ghidează în interacţiunile şi comportamentele sociale, în postura de etnie minoritară (legea fiind schimbată în acest sens, minoritar fiind acum sub 35% din populaţia totală), solicită dreptul de a le păstra (formele) în virtutea legii protejării şi menţinerii patrimoniului cultural. Încă nu s-a specificat care anume ar fi aceste cutume şi în ce constau acestea, în acest sens comunicatul fiind destul de vag. Secretariatul Guvernului a anunţat, într-o rostire oficială, că va analiza situaţia cu un ochi obiectiv, după cum spunea premierul Ponta, la împlinirea celor 65 de ani…

 

Am menţionat anterior, tot ca un indiscutabil semn al progresului nostru către o societate deschisă, tolerantă şi democratică, posibilitatea cuplurilor de homosexuali de a adopta copii şi de a-i creşte într-un mediu profund protectiv, proactiv şi asertiv. Este necesar să ne amintim aici că această măsură a fost salutată în unanimitate de membrii UE, ca real indicator al destupării noastre mentale şi debarasarea de prejudecăţile străvechi, inoperante în contextul actual. Pe cale de consecinţă, asociaţiile care protejează drepturile minorităţilor sexuale şi-au propus să militeze de acum încolo pentru eliminarea din vocabularul public/instituţional a cuvintelor „mamă” şi „tată”, deoarece acestea ar reprezenta o discriminare pentru un copil care are părinţi de acelaşi sex. Faţă de această iniţiativă, vestita asociaţie, de orientare extremă-dreapta, „În penumbra Comandorului” a ripostat agresiv, pe toate canalele media, considerând că această măsură ar deregla structura şi stabilitatea socială, pervertind obiceiurile împământenite de atâta vreme, lucru care, la rândul lui, ar conduce la o degradare a sentimentului naţional şi a trăirii în acord cu glia strămoșească. Replica asociaţiilor „avangardiste” a fost promptă şi, considerăm, pe măsură: de vreme ce UE se doreşte o adunare de state uniformizate în gândire şi în spirit, unde specificităţile locale există doar pentru a susţine economia unei regiuni şi unde însăşi raţiunea de a fi acestei structuri supra-statale este determinată strict economic, atunci de ce să aducem în discuţie nişte elemente învechite, precum identitatea naţională, care ne curmă însufleţirea? Încă o dată trebuie să ţinem cont de energia acestor asociaţii, al căror avânt pentru înfundarea desuetudinii unora şi a altora este admirabil. Mai mult, este necesar să amintim că, în contextul zilelor noastre, când deja Turcia este alipită UE de atâţia ani (ţară unde progresul economic a eliminat încet  partizanii tradiţionalismului ineficient), UE s-a dezis, o dată pentru totdeauna, de moştenirea spirituală iudeo-creştină, în numele unui ascensiuni mult mai palpabile şi al cărei randament este incontestabil.

 

Înainte de a încheia acest articol, trebuie să mai aducem în atenţia publicului încă un element care ne plasează în minunata companie a ţărilor care se desprind rapid din bezna ignoranţei milenare. Nu mai devreme de zilele trecute, asociaţia „Raiul nu există”, fostă „Bătaia NU este ruptă din rai” a reuşit, prin campanii de presă şi influenţare a opiniei publice, eliminarea din programa şcolară a lui Ion Creangă cu ale sale „Amintiri din copilărie”, pe motiv că snoavele şi episoadele povestite acolo prezintă scene de violenţă familială ce ar putea leza şi ar putea induce dereglări la nivel psihologic micuţilor care ar citi cartea. Este mai mult decât renumită scena din „La cireşe” în care micuţul Creangă este fugărit de o babă mâhnită pentru că a fost prădată; conform comunicatului asociaţiei mai sus amintite, aceasta scenă ar putea induce tinerilor elevi o stare indezirabilă la nivel psihic, deoarece cuvintele „ciomag” şi „nuia” declanşează, la nivel de subconştient, anumite energii negative, lucru pe care nimeni nu şi-l doreşte. În continuare, aceeaşi asociaţie doreşte eliminare din programa şcoalară a basmului „Greuceanu”, pe motiv că şi în acesta se regăsesc scene de o violenţă inimaginabilă între eroul popular şi zmeii cei răi. Preconizăm că în curând aproape fiecare basm imaginat de moşi-strămoşi şi perpetuat, fie pe cale orală, fie pe calea scrisului, va suferi modificările necesare pentru a putea fi eligibil cu noile standarde ale corectitudinii politice, care somează, printre altele, în mod autoritar, tratarea copiiilor ca oameni în toată firea, capabili să decidă ce este mai bun şi mai productiv pentru viitorul lor.

 

M-am trezit brusc din somn, mama trage de mine, hai, zice, iar o să întârzii la prima oră și ai Economie… O să-ți ascund calculatorul, ai stat până la ora trei călare pe el, cine știe ce prostii ți-au mai trecut prin cap…