„Ciudat. Râurile gonesc spre mare, deși acolo își pierd identitatea.” ( Valeriu Butulescu )
Timpurile agitate și preocupările atât de pragmatice ale oamenilor i-au făcut să uite deseori de întrebările fundamentale ale umanității, întrebări atât de frumos și sugestiv reprezentate de Paul Gauguin într-unul dintre tablourile sale: „De unde venim? Cine suntem? Încotro ne îndreptăm? „
Lumea este împărțită în societăți mai mult sau mai puțin favorabile dezvoltării identității personale sau naționale, individul nuanțându-și viața în funcție de principiile împrumutate din arealul în care trăiește: persoanele de alături, cultura și tradițiile în care s-a născut, aceste influnțe punând o puternică amprentă pe caracterul și viziunea asupra vieții personale și a identității sale.
Însă omul contemporan se orientează deseori luând ca reper mersul general al umanității în detrimentul dorințelor personale…ajunge astfel să facă parte din marea masă a globalizării care , deseori, strivește tradițiile si unicitatea. Pentru a-și păstra această unicitate, fiecare individ ar trebui să-și construiască și să-și dezvolte personalitatea în funcție de viața comunitară, de interacțiunile cu societatea, punând pe primul loc, însă, imaginea și dorințele personale și conceptul de sine, acestea ducând la împlinirea interioară și la aflarea motivelor fericirii după care cu toții alergăm…
„Toate animalele, exceptând omul, știu principalul scop al vieții, să se bucure…” scria Albert Camus.
Facebook
WhatsApp
TikTok
