Trebuie să recunosc că aici m-am încurcat: război ideologic sau propagandistic? Pe aeroportul din Göteborg stau lângă un american. Ca orice bărbat, simte nevoia de a se da mare. Pesemne că fiind american, conform ideologiei inoculate de cultura de șanț a mass-media crede că „mărimea contează”, slogan care îi crește pe americani în importanță, față de alți analfabeți funcțional cum suntem considerați restul. Restul care încă nu a ajuns pe masa de operația a firmelor de head-hunting din SUA… Precum am învățat de la Minulescu, „ascult, privesc și tac”. Face praf aeroportul de provincie al suedezilor, termină cu rușii și începe cu visul american. Încep să mustăcesc: al meu e! Care vis, să mori prin alte țări? Păi ei ne-au chemat în ajutor. Auziți tâmpenie: cică vietnamezii i-au chemat ca să-i ajute să le măcelărească două milioane jumate de oameni. Și nu oricum, ci cu napalm. Cred că nici 0,0001% din populația SUA nu știe cum soldații americani turnau benzină pe vietnamezi și le dădeau foc în piața publică; ăia care scăpau de napalmul aviației… Pesemne, în (in)cultura americană confundau Vietnamul cu Coreea, cu Piața câinilor prăjiți. Una peste alta, americanul meu m-a prelucrat ca la carte că armata lor a adus fericirea Raiului pe unde a umblat și mai umblă. Dacă facem socoteala că sunt vreo 193 de state membre ONU și armata americană este prezentă prin vreo… cel puțin 100 este clar că Raiul se extinde.
Altădată, curios din fire, ca o femeie la menopauză, intru printr-o localitate americană, Bode, din Iowa. Ajung la un loc comemorativ al victimelor. Dicton: Freedom is not free. De acord, dacă erau căzuți în războiul de independență, dar nu în Coreea și Vietnam… Pentru care libertate au luptat?
Hai să vă explic. Măcar un exemplu… Să zicem Bell Helicopters… Păi Bell a construit pentru Vietnam vreo 5.000 de elicoptere, adică tot ce există în țările alea, vreo 193 la ora actuală. Nici curcanii bunicii nu erau îndopați așa. Poate nu vă e clar. Dacă la Dedeman te duci și cumperi un șurub costă, să zicem, 1 leu. Același șurub, pentru tehnica militară costă cam 2.000 EUR. Vă dați seama câți curcani se îndoapă din șurubul acela? Deci problema rămâne libertatea; de mișcare și de semnare a contractelor… Care de-aia durează cu anii: până se unge șurubul acela să poată intra pe toată linia… de asamblare; a contractului. Și asta pe spinarea lui stupid people care primește o decorație de tinichea pentru un copil dispărut în „pierderi colaterale”. Dacă tot nu ați înțeles precizez: pierderi colaterale în realizarea profitului (care trebuie împărțit) pentru șurubul acela, nu a obiectivelor militare.
Bode, Iowa, SUA… Locul celor comemorați pentru că au ajutat la perpetuarea profitului altora… „Libertatea nu este liberă” sau costă. Câtă ipocrizie! Libertatea cui? A profitului?
Așa s-a născut COVID: din necesitatea de a revigora… profitul. Obligăm stupid people să stea acasă, închidem tot ce e particular și obligăm economia să se orienteze pentru ce comandăm noi. La urmă dăm vina pe COVID că ne-a paralizat economia mondială, poate lansăm prima monedă internațională activă (nu virtuală) și facem prețurile ca pentru producția militară și salariile ca pentru cei din bantustane.
Să dea Dumnezeu să nu am dreptate!
PS Toate fotografiile sunt „opera” autorului, din lungile și numeroasele lui călătorii prin lume…
Facebook
WhatsApp
TikTok
