TÂRGOVIŞTE: Cea mai mare pomană electorală din ultimul deceniu

Scutiri istorice de la 1 ianuarie, la impozitele pentru proprietarii târgovişteni de clădiri şi terenuri care obţinut venituri lunare sub 1200 de lei, salariul minim brut pe ţară. Conform unei hotărâri a Consiliului Local Târgovite – HCL nr. 283/09.11.2015:

Sunt scutite de Consiliul Local de la plata impozitului/taxei în anul 2016:

Clădirea folosită ca domiciliu, aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor ale căror venituri lunare sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară ori constau în exclusivitate din indemnizaţie de şomaj sau ajutor social;

Terenurile aflate în proprietatea persoanelor ale căror venituri lunare sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară ori constau în exclusivitate din indemnizaţie de şomaj sau ajutor social;

Practic aceştia nu vor mai achita nici un leu la bugetul municipiului în 2016. Aparent, măsura este una socială şi se adresează categoriilor defavorizate. Ea este, însă, una fără precedent, nemaexistând scutiri în masă de la plata impozitelor pe clădiri şi terenuri, şi vine într-un an electoral care se anunţă dificil.

Modul în care scutirile au trecut de votul consiliului, ridică mari semne de întrebare asupra scopului profund social al acestora. În Târgovişte există aproximativ 800 de asistaţi sociali care, dacă sunt proprietari, intră sub incidenţa scutirii. Din aceştia, însă, puţini deţin proprietăţi fiind prea săraci să şi le achiziţioneze. În urma cu câţiva ani, municipiul acorda tichete sociale persoanelor cu venituri aflate sub limita salariului mediu. De acestea au beneficiat aproximativ 8000 de pensionari. Comparativ cu asistaţii sociali, o parte din aceşti beneficiari deţineau proprietăţi şi deci vor beneficia de scutiri.

Mare problemă nu este însă la aceste categorii  defavorizate, ci la şmercherii de Târgovişte, ajutaţi de municipalitate. Ca exemplu, o familie de directori, soţ şi soţie, poate locui într-un imobil de lux, aflat în proprietatea unuia dintre părinţi, pensionari cu pensii modeste. Oricum aceasta este o practică des întâlnită datorită faptului că pensionarii aveau şi aşa parte de reduceri şi facilităţi. Prin hotărârea CLM, pensionarul în cauză este scutit total de plată, deşi, după cu spuneam familia sa poate fi una prosperă. Cum nu este nevoie de anchetă socială, nimeni nu ştie nivelul de venituri al familiei şi nevoia ei de asistenţă.

Alt exemplu, despre protecţia socială pe care îl oferă acest proiect, este următorul: o familie cu trei copii, o bunică bolnavă, o mamă casnică şi un tată cu salariu de 1400 de lei. Tatăl este proprietarul apartamentului în care se înghesuie aceştia. Conform hotărârii, aceştia nu beneficiază de scutire, deşi ar avea cu adevărat nevoie.

Un alt aspect al „protecţiei socială” este şi faptul că nu contează numărul de proprietăţi. Dacă venitul este sub 1200, toate proprietăţile sunt scutite, pentru că nu există alte clarificări.

Nici criteriul şomajului nu este unul relevant. Şomajul este o situaţie temporară. Dacă persoana în cauză se află în şomaj în luna ianurie şi februarie 2016, şi depune dosar pentru scutire, în baza hotărârii este îndreptăţit să o primească scutire pentru întreg anul. Dincolo de discuţia despre veniturile restului membrilor familiei, proprietarul şomer în ianuarie, îşi poate găsi de lucru în martie cu un salariu peste cel minim. Hotărârea nu specifică ce se întâmplă în această situaţie. La polul opus, o persoană prosperă în ianuarie şi februarie, care vrea să capete bonificaţia de 10% plătindu-şi impozitele până în martie, poate rămâne şomeră în aprilie sau iunie, dar deja şi-a achitat impozitele.

Nici situaţia coproprietăţii, care apare în textul hotărârii în cazul clădirilor, nu este clarificată. Adică ce se întâmplă dacă doar unul din coproprietari se încadrează venitului minim, iar celalalt are un venit cu 5 lei mai mare, de 1205 lei sau este foarte bogat?

Unii şmecheri de Târgovişte, din informaţiile noastre, deja, se pregătesc să scape de impozite. Mai ales cei din zona centrală a municipiului, zonă de impozitare A. Cum hotărârea CLM este una vagă, fără norme clare de aplicare, şi milionarii pot beneficia de scutiri. Este suficient să doneze pentru o perioadă, proprietatea unei rude sau prieten care să îndeplinească criteriul de venit stabilit de 1200. Cea mai mare parte din pensionari intră în această categorie. După o perioadă donaţia poate fi revocată. Formularea vagă a hotărârii lasă loc oricărei şmecherii. Drept dovadă, iată o discuţie a unui reporter Gazeta Dâmboviţei a avut o discuţie telefonică cu un funcţionar al serviciului de impozite, de altfel foarte amabil:

Reporter: Am citit pe Facebook-ul domnului primar că se oferă scutiri de impozit

Funcţionar: Da.

R: Eu sunt şomer şi părinţii îmi donează o casă? Pot beneficia de scutire?

F: Da, veniţi cu actul de proprietate şi copie după buletin, să facem un dosar.

R: Da, dar nu sunt gata actele, mai durează o săptămână – două.

F: Bine, veniţi atunci şi faceţi dosarul. 

1. Proiect de hotărâre privind aprobarea taxelor şi impozitelor locale pentru anul 2016

          Dna. Diculescu aminteşte că în şedinţa extraordinară din data de 06.11.2015 au fost formulate amendamente la acest proiect de hotărâre, acestea regăsindu-se în noul proiect prezentat în această şedinţă. Dl. Rădulescu precizează că în urma discuţiilor purtate cu dna. Soare, Arhitectul Şef, referitor la taxele de urgenţă a decis să îşi retragă amendamentul formulat în şedinţa anterioară.

          Dl. Georgescu precizează că taxele pentru persoanele juridice, conform calculelor, nu au scăzut, unele dintre acestea fiind mărite. Ca urmare a celor prezentate propune un amendament pentru proiectul de hotărâre:  “pentru persoanele juridice cota impozitului pe clădirile nerezidenţiale scade de la 1,3% la 1,2%”, în art. 460, alin. 2 din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal această cotă fiindcuprinsă între 0,2%-1,3%.  Consideră că pierderile înregistrate prin această diminuare pot fi acoperite prin reducerea cheltuielilor efectuate anual. Dl. Crintescu precizează că a propus această cotă deoarece se estimează o scădere a veniturilor pe clădirile persoanelor juridice între 5% şi 10%, în funcţie de declaraţiile pe care le vor depune persoanele juridice. Dl. Albu consideră că propunerea dlui. Georgescu este oportună, deoarece multe dintre persoanele juridice deţin spaţii nerezidenţiale cu suprafeţe mari şi a căror valoare este ridicată. Dl. Răducanu susţine amendamentul dlui. Georgescu şi consideră că activitatea persoanelor juridice trebuie susţinută. Se supune la vot amendamentul dlui. Georgescu. Se aprobă cu 15 voturi pentru.   

                Se supune la vot proiectul de hotărâre, cu amendamentele formulate, respectiv: introducerea articolului 9 cu următorul conținut: ”Se majorează impozitul pe clădiri şi impozitul pe teren cu 500% pentru clădirile şi terenurile neîngrijite, situate în intravilan.

   (2) Majorarea este aprobată de Consiliul Local prin act administrativ individual la propunerea primarului, care are la bază referatul Arhitectului Şef.

   (3) Criteriile pentru încadrarea în categoria terenuri şi clădiri neîngrijite situate în intravilan sunt prevăzute în anexa 9 care face parte integrantă din prezenta hotărâre” și la Anexa nr. 1, cap.I. Impozitul și taxa pe clădiri I.2 Persoane juridice- să aibă următorul conținut: ”I.2.2. cota impozitului pentru clădirile nerezidențiale se stabilește la 1,2 % (art. 460 alin. (2))”

          Se aprobă cu 15 voturi pentru, proiectul devenind H.C.L. nr. 283.

 

La modul în care au fost formulate aceste scutiri, considerăm că ele nu au de-a face cu o reală asistenţă socială, necesară multor familii târgoviştene, atâta timp cât la baza scutirii stă un singur criteriu. Am dat mai sus câteva exemple, credem noi, relevante care arată că scutirile nu au fost gândite pentru protecţie socială sau nu au fost gândite deloc. La nivelul municipiului au existat permanent scutiri de taxe şi impozite, nominale, pentru persoane aflate în risc social, care au fost acordate în baza unor anchete sociale. Cu riscul de a-i supăra pe unii dintre cei care, cu bucurie, se numără acum printre beneficiari, această scutire de masă pare mai mult o pomană electorală al cărei impact ar putea fi unul de bumerang, care pe termen lung va ajunge să le facă mai mult rău decât bine.