Judecător Gheorghe Popescu, purtătorul de cuvânt al instituţiei, a prezentat câteva dintre elementele de noutate pe care le introduce Noul Cod Penal, subliniind că modificarea legii penale era necesară. “Necesitatea adoptării Nuoului Cod Penal rezulta în primul rând din multitudinea reglementărilor cu caracter penal prin care se modificase Codul Penal şi erau cuprinse în peste 300 de legi speciale. În al doilea rând necesitatea modificării Noului Cod Penal rezultă din armonizarea legislaţiei româneşti cu reglementările Uniunii Europene”, explică jud. Gheorghe Popescu.
Între elementele de noutate evidențiate se numără introducerea sistemului zilelor-amendă – pedeapsa este între 300 şi 400 de zile a câte 10-500 lei ziua. Dacă nu se plăteşte amenda, pedeapsa se înlocuieşte cu închisoarea sau cu muncă în folosul comunităţii. Judecătorul poate aplica această pedeapsă a amenzii pe lângă cea cu închisoarea.
Judecătorul poate de asemenea să renunţe la aplicarea pedepsei pentru infracţiunile sancţionate de lege cu închisoarea de maxim 5 ani aplicând un avertisment sau să amâne aplicarea pedepsei cu închisoarea dacă a stabilit o pedeapsă de maxim doi ani închisoare pentru o infracţiune sancţionată de lege cu închisoarea de maxim 7 ani. În această situaţie judecătorul acordă un termen de supraveghere de doi ani în care condamnatul trebuie să îndeplinească anumite obligaţii.
Pluralitatea de infracţiuni se sancţionează mai aspru: dacă se comit mai multe infracţiuni în concurs, pedeapsa rezultantă e stabilită potrivit sistemului de cumul juridic, dar cu un spor obligatoriu şi fix – de exemplum pentru pedepse cu închisoarea, judecătorul va alica pedeapsa cea maigrea şi un spor de o treime din celelalte pedepse stabilite, iar pentru o pedeapsă cu închisoarea şi una cu amenda, se aplică amândouă. Pentru recidivişti, dacă noua infracţiune este comisă postcondamnatoriu, la noua pedeapsă se aplică restul neexecutat din pedeapsa anterioară, iar dacă noua infracţiune este comisă postexecutoriu, limitele pedepsei pentru noua infracţiune se majorează cu jumătate.
Minorii nu mai pot fi sancţionaţi cu inchisoarea, ci li se pot aplica (dacă au peste 16 ani, iar cei între 14-16 ani doar dacă au discernământ) numai măsuri educative, unele neprivative de libertate, altele privative de libertate.
În cazul persoanei juridice, Noul Cod Penal prevede expres între pedepsele complentare afişarea sau publicarea hotărârii de condamnare.
Termenul pentru prescripţie penală pentru pedepsele cu închisoarea între 15-20 ani se reduce la 10 ani. Pentru infracţiunile contra libertăţii şi integrităţii sexuale faţă de un minor, termenul curge de la data majoratului. Unele infracţiuni sunt urmăribile la plângerea prealabilă a victimei (aceasta îşi poate retrage plângerea oricând, iar în caz de deces a victimei până la formularea plângerii, procurorul poate declanşa procedura din oficiu), alte infracţiuni sunt urmăribile din oficiu, dar victima şi autorul se pot împăca (până la citirea rechizitorului în instanţă).
Graţierea nu mai are efecte asupra pedepselor a căror executare este suspendată sub supraveghere.
Cât priveşte liberarea condiţionată, condamnatul aflat în executarea pedepsei în penitenciar poate fi liberat înainte de executarea în întregime a pedpsei, dar numai dacă şi-a îndeplinit în totalitate obligaţiile civile şi a executat o durată minimă de 20 de ani pentru condamnarea la detenţiune pe viaţă, 3/4 pentru închisoarea mai mare de 10 ani şi 2/3 pentru închisoarea până la 10 ani (pentru persoanele de 60 de ani fracţiile sunt 2/3 şi 1/2. Dacă perioada rămasă de executat este de minim 2 ani, cel liberat are de executat anumite măsuri de supraveghere şi obligaţii.
Pentru orice condamnare la pedeapsa amenzii ori a închisorii până la 2 ani sau cu suspendare sub supraveghere operează reabilitarea de drept dacă în curs de 3 ani condamnatul nu a mai comis o nouă infracțiune. Pentru celelalte condamnări, reabilitarea trebuie solicitată unui judecător.
Vom reveni cu informații legate de modificările aduse de Noul Cod Penal.
Facebook
WhatsApp
TikTok
