#Dâmboviţa100 – o campanie Gazeta Dâmboviţei, în anul Centenarului!
100 de poveşti despre oameni şi locuri, poveşti care merită spuse!
- Constantin Ţăposu este unul din tinerii care se încăpăţânează să creadă într-o altă Românie. Una a solidarităţii şi a voluntariatului, a binelui şi a convieţuirii dintre om şi natură. Pentru asta traversează munţii pe bicicletă de la Moeciu, la Bucureşti.
250 de km în care Constantin vrea să facă cunoscută povestea Cabanei Leaota, de la Runcu, aflată de 1370 de metri altitudine, pe piciorul muntelui Românescu, la limita superioară a pădurii. Cabana, construită în 1962, a fost retrocedată, iar actualul proprietar nu se ocupă de întreținerea ei. În 1962 cabana avea apă curentă, generator de curent electric, bufet permanent şi pârtii de schi amenajate în apropiere. Astăzi, construcţia adăpostește rar turiști care tranzitează zona, dar nu mai este racordată la energie electrică sau la apă curentă. Mobilierul este și el distrus. La fel și costrucțiile anexe.
Proprietarul, Wildland SRL (cu capital majoritar danez, administrator al Sit Natura 2000 Leaota), a transmis că renovarea cabanei nu face parte din planurile pe următorii doi ani. Cabana, însă, nu mai are doi ani la dispoziţie, starea sa fiind extrem de vulnerabilă. Pe 29 iunie, Constantin Ţăposu şi asociaţia “Om pe Munte” vor să organizeze o dezbatere publică la Runcu, cu tema „Cabana Leaota – E voie la turism!” O întâlnire la care speră să participe şi proprietarul şi, mai ales, acesta să fie convins să-i lase pe voluntari să salveze edificiul.
“Am epuizat toate mijloacele de comunicare cu proprietarii. Am propus să fie dată în administrare, concesionată, vandută sau donată, pentru a putea fi salvată” se arată într-o petiţie on line lansată de Asociaţia “Om pe Munte”.
“Prin această petiţie, ne dorim ca Statul Român prin organismele sale( guvern, parlament, preşedenţie) să intervină cu o lege care să reglementeze şi să descurajeze astfel de practici ale proprietarilor de construcţii. Construcţii care cândva au deservit în scop turistic. Măsura supra-impozitării nu este o soluţie viabilă şi nici nu va produce efecte. Statul, prin organismele sale, trebuie sa oblige proprietarii să aducă la starea iniţială aceste construcţii. Să fixeze termene şi să aplice sancţiuni. În ultimă instanţă să aplice măsura expropierii şi să găsească soluţii pentru readucerea acestor adăposturi în circuitul turistic.
Într-o situaţie asemănătoare se regăsesc şi cabanele: Urlea din Făgăraş, Scropoasa şi Babele din Bucegi.
Semnaţi pentru un turism montan responsabil.
Semnaţi pentru normalitate şi echilibru.”
Cei care vor să semneze o pot face AICI . Până acum s-au strâns 1.500 de semnături.
Până pe 29 iunie, Constantin Ţăposu vrea ca oamenii interesaţi de munte să afle povestea cabanei dâmboviţene. Asta, deşi, nu e dâmboviţean. Astăzi, a lăsat un memoriu vicepreşedintei CJD, Luciana Cristea, şi unul unui reprezentant al Prefecturii Dâmboviţa, în care subliniază necesitatea reintroducerea cabanei în circuitul turistic şi avantajele acestuia, de la creşterea numărului de locuri de cazare, până la descurajarea braconajului şi a tăierilor ilegale. Demersul acestuia este unic în România şi, dacă (subliniem dacă) va găsi sprijin, ar fi un precedent de bun augur pentru zeci de cabane părăsite în zonele montate din ţară.
Vezi şi: #Dâmboviţa100 – Veteranul Dumitru Diţă, singurul din satul lui care s-a întors din război
Facebook
WhatsApp
TikTok
