Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești, prin compartimentul de specialitate, a transmis un material informativ cu caracter preventiv privind publicitatea înșelătoare și publicitatea comparativă ilegală. Documentul prezintă principalele reguli aplicabile, autoritățile competente și sancțiunile care pot fi dispuse în cazul încălcării legislației.
Potrivit materialului, Legea nr. 158/2008 urmărește protejarea comercianților împotriva publicității înșelătoare și stabilirea condițiilor în care publicitatea comparativă este permisă. Publicitatea înșelătoare este considerată orice mesaj care poate induce în eroare persoanele cărora li se adresează și care le poate influența comportamentul economic sau poate prejudicia un concurent.
Publicitatea comparativă se referă la mesajele care identifică, explicit sau implicit, un concurent ori bunurile și serviciile oferite de acesta. Pentru a fi legală, aceasta trebuie să respecte condițiile prevăzute de lege și să nu conțină afirmații neadevărate, neverificabile sau susceptibile să creeze confuzie în rândul publicului.
Autoritățile competente
Ministerul Finanțelor, prin direcțiile generale regionale ale finanțelor publice, poate interveni în cazul mesajelor publicitare difuzate prin orice mijloc de comunicare. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor este competentă atunci când publicitatea poate încălca legislația privind protecția consumatorilor, iar Consiliul Național al Audiovizualului poate verifica mesajele transmise prin comunicații audiovizuale comerciale, la sesizarea Ministerului Finanțelor sau a ANPC.
Sesizările pot fi formulate de comercianți, precum și de persoane fizice sau juridice care consideră că au fost afectate de o publicitate înșelătoare ori de o publicitate comparativă ilegală. Consumatorii pot sesiza ANPC cu privire la încălcarea dispozițiilor referitoare la publicitatea comparativă.
Materialul avertizează că dreptul comerciantului de a sesiza faptele care pot constitui contravenții se prescrie în termen de trei luni de la data la care acesta a luat cunoștință de anunțul publicitar, dar nu mai târziu de șase luni de la data afișării anunțului. Sesizarea se poate transmite în scris direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice sau online, prin formularul disponibil pe site-ul Ministerului Finanțelor, în secțiunea „Publicitate înșelătoare”.
Afirmațiile publicitare trebuie susținute cu dovezi
Printre exemplele de afirmații care pot fi sancționate dacă nu sunt susținute prin dovezi se numără expresii precum „cel mai mic preț”, „cel mai bun raport calitate-preț”, „cel mai mic preț din România”, „cele mai bune servicii”, „prețuri mai mici decât la…”, „numărul 1 în România” sau „alegerea nr. 1”. De asemenea, pot ridica probleme afirmațiile absolute referitoare la calitatea ori puritatea unui produs, atunci când comerciantul nu poate prezenta elemente care să le confirme.
În funcție de gravitatea faptei, sancțiunile pot include avertismentul și amenda contravențională. Materialul indică amenzi cuprinse între 3.000 și 30.000 de lei, respectiv între 6.000 și 60.000 de lei, precum și măsuri complementare, cum ar fi încetarea publicității ilegale, publicarea procesului-verbal de constatare și sancționare sau difuzarea unui anunț rectificativ. În cazul recidivei, poate fi dispusă interzicerea difuzării comunicării comerciale pentru o perioadă de un an.
Autoritățile recomandă comercianților să verifice temeinic afirmațiile utilizate în campaniile publicitare și să păstreze documentele care le pot demonstra. Informații suplimentare sunt disponibile pe site-ul Ministerului Finanțelor, la rubrica „Publicitate înșelătoare”.
Facebook
WhatsApp
TikTok
