42 de ani de la cutremurul din 1977. Cum a ajuns acesta să dărâme Târgoviștea Veche

Mormane de moloz, blocuri la pământ, oameni disperaţi care îşi căutau rudele ascunse printre dărâmături, ţipete de groază, tensiune, autorităţi în alertă. Acesta este scenariul care în urmă cu 42 de ani îngrozea o întreagă ţară. Redus la câteva cuvinte, acum pare o scenă ruptă dintr-un thriller, dar atunci era realitatea crudă. În doar 55 de secunde la data de 4 martie 1977 un cutremur puternic avea să distrugă vieţile a mii de oameni şi să imobilizeze România.

Seismul, cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter s-a produs la ora 21:22. Bilanţul a fost devastator: 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa, strivite sau asfixiate sub dărâmături, din care 1.424 în Bucureşti. Numărul total al persoanelor accidentate s-a ridicat la 11.300, iar 32.900 de clădiri au fost grav avariate sau distruse;  circa 35.000 de familii au rămas fără adăpost. Circa 760 de unităţi economice au fost afectate. Pierderile economice înregistrate s-au ridicat la aproximativ două miliarde de dolari, cifră neconfirmată de autorităţile vremii.

Bucureştiul, micul Paris de altădată, părea un oraş al ruinelor. Blocurile Scala, Continental – Colonadelor, Dunărea, Casata, Nestor dispăruseră. Judeţele din apropiere au fost de asemenea afectate. Mari personalităţi ale ţării noastre au pierit atunci: Toma Caragiu, Doina Badea, Alexandru Ivasiuc, Mihai Gafiţa şi Alexandru Bocăneţ.

1977 a fost un an de cotitură în istoria Târgoviștei. După dezastrul cutremurului din 4 martie, Târgoviştea nu a suferit  distrugeri. Atunci, puterea comunistă a început să gândească un plan de mutare a capitalei, geologii dând asigurări că Târgoviştea este ferită de seisme. Aşa că ceea ce nu a putut să dărâme cutremurul, au dărâmat buldozerele. “Se face un plan megaloman: rămânea Curtea Domnească, actualul palat cu două-trei nivele, dispărea Biserica Domnească şi o piaţă imensă, cu o rază de 500 de metri, care rădea jumătate din oraş. La momentul în care se intervine nici conducătorii de atunci ai oraşului, nici ai judeţului, nu erau dâmboviţeni şi nu-i interesa că se intervine în centru. Deci, centrul istoric, târgul dinăuntru, târgul de la începutul secolul XIX şi începutul secolul XX, este ras în trei ani, în proporţie de 90%. Ce se păstrează este parţial din actuala stradă A. Ioan Cuza, deci acel triunghi până în Calea Domnească. Acesta a fost primul val. Demolările au continuat pe strada Stelea, în faţa mănăstirii şi în câteva alte locuri. Faţă de Bucureşti, la noi nu s-a demolat nici o biserică. Pe partea cealaltă de biserica Stelea erau clădiri cum vedeţi şi acum pe centrul vechi. Străzile erau destul de înguste. Casele de negustori aveau de obicei prăvălia sau atelierul la parter, locuinţa proprietarului la etaj, iar la mansardă locuinţe pentru calfe, ucenici. Una se mai păstrează pe partea dreaptă, cum se vine de la Biserica Târgului, spre vechile telefoane. Norocul nostru că a venit Revoluţia şi s-a încheiat demolarea.”,  declara pentru Gazeta Dâmboviței, istoricul arheolog Petru Diaconescu.

Astăzi, un cutremur e o asemenea magnitudine, ar fi, din nou devastator. Potrivit măsurătorilor Institutului Național de Fizica Pământului, o mare parte din Muntenia ar fi grav afectată în cazul unui cutremur de peste 7 grade pe scara Richter, care ar putea avea loc în perioada următoare în epicentrul Vrancea. Cele mai expuse zone sunt Focşaniul, Buzăul și Bucureştiul, iar în  zona de risc crescut sunt încadrate şi alte oraşe, precum Ploieşti, Târgovişte, Craiova, Giurgiu, Zimnicea, Galaţi, Brăila, Tulcea, Iaşi, Vaslui și Bârlad.

Valeriana

PNL Alde



Gurmand + Raiman
Daca ti-a placut acest articol il poti distribui:

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Statistici Trafic Google Analytics
Statistici Trafic.ro