La 21 august 1813 țarul rus Alexandru I l-a numit pe Gavriil Bănulescu-Bodoni în fruntea noii Eparhii a Chișinăului și Hotinului, cu reședința la Chișinău. Prin această decizie s-a oficializat ruptura canonică a Basarabiei de la Mitropolia Moldovei și Bucovinei, începută odată cu ocupația militară rusească din 1812.
Până la acea dată, ortodocșii din stânga Prutului țineau firesc de Eparhia Hușilor, parte a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, ce cuprindea teritoriile de la Dunăre la Nistru. În 1812, Rusia nu a anexat doar pământul, ci a produs și o ruptură spirituală și canonică, smulgând cele aproximativ 775 de biserici basarabene din sânul bisericii-mamă românești.
Noua eparhie, condusă de Bănulescu-Bodoni a fost de la bun început un instrument al imperialismului rus, menit să deznaționalizeze românii din Basarabia. Timp de un secol, între 1813 și 1913, în bisericile basarabene s-a slujit exclusiv în limba rusă, iar limba română a fost reintrodusă târziu și doar parțial, sub presiunea realităților locale.
Această ocupație canonică s-a dovedit a fi una dintre cele mai eficiente arme ale Rusiei împotriva identității românești, completând ocupația teritorială și politică.
Până astăzi, Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove continuă să fie subordonată Patriarhiei Ruse. Este dovada clară că ocupația canonică instaurată în 1813 nu s-a încheiat, ci continuă să apese asupra conștiinței religioase și identitare a românilor din Republica Moldova.
Și totuși, această realitate gravă nu pare să deranjeze, subiectul lipsește cu desăvârșire din dezbaterile politice și electorale pentru parlamentarele din 28 septembrie. Autoritățile de la Chișinău (cu deziderate pro-europene), privesc pasiv cum sute de parohii ortodoxe rămân sub influența directă a Moscovei, chiar și după agresiunea barbară a Rusiei asupra Ucrainei și în ciuda faptului că majoritatea credincioșilor se definesc ca români prin limbă, istorie și tradiție.
21 august 1813 nu este doar o dată de comemorare istorică, ci și un avertisment actual. Ocupația canonică rusească din Basarabia nu a încetat nici astăzi, iar adevărata eliberare a românilor de la est de Prut nu se va putea înfăptui decât atunci când și biserica lor se va reîntoarce acasă, în sânul Bisericii Ortodoxe Române.
Deputat AUR, Valeriu Munteanu