Astăzi, Republica Moldova marchează 34 de ani de la proclamarea Independenței. Din păcate, bilanțul acestor trei decenii și jumătate este unul dureros: pentru marea majoritate a basarabenilor, independența nu a adus securitate, prosperitate sau demnitate, ci mai degrabă incertitudine, depopulare și stagnare.
Avem suveranitate și independență doar pe hârtie. Puterea reală de decizie a cetățenilor a fost de prea multe ori confiscată de oligarhii politici și de banii murdari ai Moscovei. Dependența de Federația Rusă – moștenitoarea sângeroasă a URSS – este pregnantă încă în gândirea și în modul de acțiune a unei părți importante a cetățenilor noștri, care privesc cu admirație către Rusia și către Putin.
Republica Moldova rămâne a fi sub ocupație canonică a Patriarhiei Ruse și asta nu îi deranjează deloc pe guvernanții de ieri și de astăzi de la Chișinău.
Avem neutralitate înscrisă în Constituție, dar suntem mai vulnerabili ca niciodată. Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, arată că „tancul nu are nevoie de pașaport”, după cum cinic afirma fostul vicepremier rus Dmitri Rogozin. Din păcate, mulți politicieni locali continuă să vândă populației iluzia neutralității, prezentând-o drept scut protector, când în realitate este doar o capcană periculoasă.
Avem libertate de exprimare, dar o vedem tot mai des folosită selectiv. Cei care gândesc și acționează diferit de guvernare sunt persecutați sau reduși la tăcere prin pârghiile instituționale ale statului. Fenomenul a rămas aproape constant, doar stilul guvernaților s-a mai rafinat un pic.
Avem o economie declarată „liberă”, dar oamenii nu au unde munci acasă. Investițiile serioase ocolesc Republica Moldova din cauza corupției endemice, a conflictului transnistrean (înghețat artificial) și a volatilității politice. În lipsa locurilor de muncă, sute de mii de concetățeni au ales în ultimii 34 de ani calea exodului. Iar astăzi, poate mai mult ca oricând, viitorul multor familii moldovenești este legat de Europa și nu de acest pământ.
Avem libertate de circulație, dar ea s-a transformat pentru prea mulți într-o plecare definitivă, nu într-o simplă deschidere spre lume.
Independența noastră a fost o etapă istorică inevitabilă, dar și o capcană a iluziilor.
Este poate dureros să spunem aceste lucruri chiar de Ziua Independenței: doar Unirea Republicii Moldova cu România – unire naturală, de limbă, de neam și de sânge – poate garanta securitatea, bunăstarea și demnitatea pentru fiecare basarabean.
Aceasta este singura cale prin care Independența Republicii Moldova își poate găsi sensul adevărat și finalitatea firească.
Valeriu Munteanu, deputat AUR