Sindicat din sistemul sanitar: Ce favorizează noul val de infectare a salariaților și pacienților

Distribuie:
  • Noul val de infectare a salariaților și pacienților este favorizat de deficite structurale și erori sistemice

 

            Ivirea unui noi val de infectări a salariaților și pacienților din spitale este favorizată de câteva deficite structurale și erori sistemice. Deoarece în lipsa corecțiilor rapide putem estima o amplificare a infectării salariaților, prezentăm cele mai importante probleme, solicitând (din nou) autorităților să intervină pentru remedierea lor. Vom ilustra câteva dintre probleme prin exemple dintr-un spital județean, fără a-i indica numele.

            Principalele probleme cu care se confruntă spitalele publice și salariații din aceste spitale:

(1) Limitarea capacității de testare a tuturor pacienților și salariaților.

Pentru a putea interna cu riscuri minime spitalele ar trebui să testeze toți pacienții internați (înainte de internare) și toți salariații (de preferat inițial și ori de câte ori există suspiciuni). Însă, testele costă mult pentru spitalele care au propriile laboratoare RT PCR (cca. 200 lei/test) și foarte mult pentru cele care nu au aceste laboratoare (cca. 290 lei/test). Doar unele spitale beneficiază de decontarea câtorva dintre aceste costuri.

Cu alte cuvinte, spitalele se confruntă cu două deficite esențiale:

  1. Limitarea capacității de testare. Dezvoltarea capacității de testare, promisă de guvernanți, este extrem de timidă raportat la nevoile reale ale spitalelor și ale populației.
  2. Deficitul financiar ce afectează testarea. Situația este următoarea:
  • Doar unele spitale beneficiază de finanțarea efectuării testelor SARS-CoV-2, ele fiind indicate în mod exact de OMS 377/2017 (completat și modificat în 2020 prin alte Ordine). Mai exact, este vorba de 77 de unități publice, cărora li se adaugă 16 unități private (multe dintre acestea cu mai multe subunități). Pentru a avea o imagine clară putem constata că doar cca. 25% dintre unitățile sanitare publice beneficiază de finanțarea testării, restul trebuind să se descurce doar cu propriile mijloace financiare.
  • Chiar și în cazul spitalelor care fac parte din programul de testare, finanțarea testării este limitată la respectarea protocoalelor de selecție a cetățenilor testați. Cu alte cuvinte, testarea pacienților și a salariaților este decontată doar dacă aceștia au fost selectați conform criteriilor epidemiologice. Or, după cum am precizat deja, spitalele vor avea un nivel mediu de siguranță doar dacă testează intensiv, cu mult peste ceea ce permit criteriile de selecție epidemiologică. Unele spitale testează conform acestor reguli prudențiale, asumând deficitele financiare. Altele nu-și permit s-o facă.

 

(2) Lipsa sprijinului spitalelor privind reorganizarea epidemiologică a secțiilor, în contextul unor resurse (oameni și cunoștințe de specialitate) la nivel local.

Marea majoritate a spitalelor înregistrează un deficit de competență epidemiologică (oameni și know how). Deși Federația „Solidaritatea Sanitară” a solicitat în mod repetat Ministerului Sănătății constituirea unui centru de resurse pentru a putea sprijini toate spitalele în adaptarea la noul context (propunând, spre exemplu, ANMCS ca instituție ce poate intermedia atingerea acestui obiectiv), această formă de sprijin nu a fost implementată nici până la acest moment. A fost preferat heirupismul vizitelor în teritoriu, culpabilizarea managerilor spitalelor (în unele cazuri pentru a-i putea schimba) și jocul de imagine bazat pe intervenția medicilor militari. După peste 4 luni de la declanșarea epidemiei COVID-19 spitalele sunt lăsate în continuare să descurce de unele singure, chiar dacă este evident că cea mai mare parte nu au resursele necesare.

 

(3) Cvasi-absența interesului pentru pregătirea salariaților în vederea adecvării la noul context. Nici una dintre multe instituții responsabile (organisme profesionale, Ministerul Sănătății, INSP etc.) nu a elaborat și implementat o strategie coerentă de intervenție în domeniul formării rapide a salariaților din sănătate, adecvată situației creată de pandemia COVID-19. Pregătirea actuală, atâta câtă este, se bazează în special pe eforturile individuale ale salariaților și pe ceea ce au reușit să facă spitalele.

(4) Imposibilitatea realizării unor circuite epidemiologice de protecție în cea mai mare parte a spitalelor (în special a celor monobloc). Constituirea zonelor roșii în secții dedicate și/sau saloane speciale din fiecare secție ridică mari probleme în privința constituirii circuitelor epidemiologice adecvate.

Exemplul unei secții de la un S. J. este relevant: Specializarea căreia îi aparține secția asigură și internări de zi. Atât nivelul la care sunt decontate internările de zi cât și procedura specifică nu permit testarea prealabilă a pacienților. În consecință, pacienții sunt incerți din punctul de vedere al infecției specifice SARS-CoV-2, mai ales dacă luăm în considerare posibilitate pre și asimptomaticilor. De facto aceasta ar trebui considerată o zonă roșie. Din punctul de vedere al echipamentelor individuale de protecție salariații s-au comportat conform procedurilor aplicabile pentru pacienții suspecți COVID-19. Au lipsit însă circuitele specifice care să asigure protecția inclusiv la echipare/dezechipare. Rotația personalului între internările de zi și secție a accentuat problemele.

Exemplul indică faptul că sunt posibile două soluții:

  • Testarea tuturor pacienților cu lucrarea extrem de rapidă a testelor (2-3 ore).
  • Internărilor de zi să le fie aplicate procedurile și circuitele specifice zonelor roșii (asigură un nivel de protecție personalului însă nu exclude contaminarea pacienților între ei).

 

(5) Dezvoltarea infrastructurii de testare nu este cea corespunzătoare fluxului normal de pacienți. Cu cât crește numărul de pacienți cu atât se mărește durata de prelucrarea a testelor. În consecință, durata de ședere a pacienților în secțiile tampon crește și ea, spitalele fiind nevoite să apeleze concomitent la saloanele tampon, ultimele fiind mult mai greu de integrat în circuite decât primele.

Exemplul altei secții din același spital județean este relevant: Un pacient nu a mai avut loc în secția tampon și a fost dus într-un salon tampon de pe secția corespunzătoare bolii sale. A fost testat însă, în cele cca. 48 de ore până când i-a venit rezultatul, a fost tratat în acel salon. Posibilitatea de a realiza spații dedicate de îmbrăcare/dezbrăcare pentru salariați a lipsit și, odată cu ea, protecția specifică circuitului epidemiologic. Salariații din restul secției s-au considerat în siguranță doar cu o mască chirurgicală, fără a realiza că „fuseseră mutați” de facto pe zona roșie. Restul poate fi imaginat: s-au infectat rând pe rând (în unele cazuri unii pe alții și pacienții) până când au început să se ivească simptomele la unii dintre ei. Când s-a început testarea lor s-a constata dezastrul. Pentru a evita punerea în discuție a eficienței circuitelor epidemiologice s-a căutat un Acar Păun.

 

(6) Slăbirea atenției salariaților la măsurile de protecție. La baza ei stau mai multe cauze:

  • Măsuri limitate de menținere continuă a stării de alertă a angajaților.
  • Oboseala stării de alteră continuă.
  • Iluzia normalității generată de creșterea numărului de pacienți.
  • Inadecvarea programului și a sarcinilor de lucru la noul context.
  • Afectarea unora dintre ei de iluzia scăderii pericolului și de teoriile conspirației ce vehiculează negaționismul, în contextul absenței programelor de formare care să le mențină starea de alertă.

Deschiderea spitalelor pentru toate patologiile va fi însoțită de multiplicarea cazurilor de infectare a salariaților și pacienților. Esențială este diminuarea impactului acestor situații. Pentru sunt necesare o serie de intervenții, cele mai importante fiind:

  • Testarea tuturor pacienților și salariaților (creșterea capacității de testare a spitalelor publice și decontarea testelor efectuate).
  • Sprijinirea spitalelor cu know how epidemiologic.
  • Decontarea costului echipamentelor individuale de protecție (creșterea nivelului de decontare a serviciilor medicale prin includerea costurilor PPE)
  • Introducerea unor programe naționale de pregătire a salariaților.
  • Modificarea programului de lucru și a normativului de personal în secțiile care lucrează cu pacienți COVID-19 sau suspecți.
  • Asigurarea plății în mod echitabil a tuturor drepturilor salariale aferente epidemiei COVID-19.

Scopul intervențiilor îl reprezintă reducerea riscurilor. Din cauza dozei mare de necunoscut și a resurselor reduse eliminarea tuturor riscurilor este imposibilă.

Co-Președinte Federația Solidaritatea  Sanitară din România

                                                                                                                           Radu Vasile

Distribuie:

Regata Turbnobio

Valeriana Gurmand + Raiman

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

#Citeste si:



Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro