Interviurile Gazetei: Florin Istrate, preşedintele Cooperativei Agricole Valea Râului, despre problemele din agricultură

În contextul în care se pune tot mai mult accent pe atragerea de fonduri europene, fermierii au nevoie de sprijin pentru a întocmi proiecte și a primi consultanță specializată. În acest sens, la Târgoviște, funcționează din anul 2012 Cooperativa Agricolă Valea Râului, coordonată de Florin Istrate, președintele  Federației Sindicatelor din Agricultura TERRA, fost vicepreşedinte Agrostar, care lucrează cu o echipă mică, pentru interesele fermierilor din Dâmbovița, dar și din județe limitrofe. Pentru că efortul membrilor acestei cooperative a dat roade, se pare că au fost purtate discuții de înființare a unor puncte de lucru și în alte județe.

 

 

–Din ce zone ale județului provin proiectele pe care le-ați întocmit până acum?

-Proiectele sunt din toate zonele județului. Cele mai multe sunt din sectorul legumicol, dar avem și din pomicultură. Avem 40-50 de proiecte în pomicultură, din care mare parte au fost depuse. De asemenea, multe proiecte provin din legumicultură, din zone cu tradiție, cum este Băleni. Cu dezamăgire, spun că sunt puține proiecte din sectorul zootehnic. Undeva la 10-15.

 

–Ce părere aveți despre atragerea de fonduri europene în agricultură? Care este situația pe măsurile pentru care a fost deschisă sesiunea de depunere de proiecte?

-Centrul nostru de formare, în afara proiectelor pe care le depunem în aceste luni pe măsurile 6.1. (Instalarea tinerilor fermieri) și 6.3. (Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici), oferă consultanță fermierilor. Pe măsura 6.1 vom finaliza depunerea proiectelor la jumătatea lunii august. Nu suntem în întârziere. Sunt bani suficienți pe măsura 6.3. Anul trecut, deși au fost alocate fonduri pentru 4500 de proiecte, s-au depus doar 500, adică banii pentru 4000 de proiecte au rămas necheltuiți. Situația din acest an este una asemănătoare, lucru care denotă o lipsă a interesului fermierilor pentru această măsură, asta și datorită faptului că dimensiunea economică a fermei este una destul de mare. Având în vedere că măsura se adresează fermelor mici, ar fi trebuit ca dimensiunea să fie una de bun simț, pentru că omul este tentat să se ducă pe măsura 6.1, unde se acordă 40.000 de euro. În urma discuțiilor cu ministerul, dimensiunea s-a redus de la 8000 SO, la 4000 SO și presupun că anul viitor o să avem un număr mai mare de solicitanți.

În Dâmbovița, ca și în alte județe din România, situația nu este bună, adică numărul de beneficiari este unul mic. Până la ora asta ar fi trebuit să fie măcar 2000-2500 de proiecte și sunt sub 1000. Totuși, Dâmbovița beneficiază de niște bazine importante și legumicole, și pomicole, adică relieful din Dâmbovița se pretează la măsurile din PNDR foarte bine.  Oricum, acest județ este unul fruntaș la absorbția de fonduri europene.

În afara dimensiunii fermei, unul dintre impedimentele pe care le-au întâmpinat fermierii la atragerea de fonduri europene, o altă problemă pe care am semnalat-o tuturor autorităților este aceea din sectorul zootehnic, unde sunt niște probleme majore, în sensul că beneficiarul e pus în situația de fi nevoit să obțină foarte multe avize și să pună la punct niște aspecte care, de cele mai multe ori îl obligă la un efort financiar care ajunge la cuantumul sprijinului pe care îl primește prin proiect. Adică omul, ca să îndeplinească cerințele, cheltuiește mai mult de 15.000 de euro, cât primește prin măsura 6.3, adică pentru el e total neatractiv. De exemplu, trebuie să aibă terenul din jurul grajdului în proprietate, să realizeze o fosă pentru dejecții, trebuie să aibă autorizație de construcție, avize de la DSP, DSV, cu niște reguli aberante. În țări precum Franța, Austria, nu cere nimeni așa ceva. Toate aceste lucruri îl îndepărtează pe beneficiar.

-Dar mai sunt oameni tineri în mediul rural, care să își dorească să acceseze proiecte cu bani europeni?

-Eu locuiesc la Bărbulețu și acolo am stat dintotdeauna. Deși am birou și aici, la Târgoviște, dar și la București, pentru că sunt președintele Federației Sindicatelor din Agricultură TERRA, ajung în fiecare zi la Bărbulețu. Și toți oamenii din acest centru locuiesc la țară. Am o mică fermă, pe care încerc să o construiesc acolo, tocmai pentru a da un exemplu și eu cred că dau. Lângă ferma mea, locuiește o femeie de 75 de ani, care crește singură 20 de vaci, 250 de oi, 100 de capre și nu a primit nici un leu subvenție de la APIA. Trebuie să facă iarba, cioban nu are pentru animale și acestea sunt doar o parte dintre probleme. În toată zona aceea, este singura fermă cu un număr atât de mare de animale. Astfel de oameni, pe care statul nu îi încurajează, se pierd.

-Ce soluții vedeți ca astfel de oameni, dar în special tinerii să fie susținuți?

–Dacă într-o fermă vii și impui niște reguli stricte, că așa trebuie, punct, rezultatul este unul dezastruos și ferma se închide. Dacă funcționarul nu știe care este realitatea din fermă, rezultatul final va fi închiderea fermei. Nici de vânzarea producției nu se mai pune problema, pentru că prețurile sunt derizorii. Această femeie nu și-a vândut nici mieii de Paște, adică are o grijă în plus. Toate problemele din acest sector de activitate s-au tot adunat în 26 de ani și acum suntem într-o situație dezastruoasă.

-Deci, e vina sistemului din România?

-PNDR-ul nu ni l-a făcut Bruxelles-ul. Ne-am făcut propriul PNDR și noi am stabilit ce vrem să facem. Fiecare stat membru își realizează un plan național de dezvoltare rurală cu anumite direcții și necesități, pe care statul membru le consideră necesare pentru populația sa. PNDR-ul este făcut să acopere aceste zone și să dezvolte zonele sărace. De exemplu, județul Dâmbovița este un județ cu tradiție în pomicultură. Ca să poți depune proiecte europene într-un domeniu de activitate, s-au făcut mai multe studii privind zonarea domeniului de activitate. Bărbulețu este o zonă de deal, cu tradiție dintotdeauna. Aici sunt cel puțin 500 de hectare de pomi și se lucrează cu tehnologie de ultimă generație, dar, conform unor studii, potențialul pomicol nu există, la fel ca și potențialul zootehnic. Adică oamenii nu puteau să depună proiecte europene. Am făcut niște demersuri și, practic, nu s-a modificat potențialul, dar a scăzut nota de favorabilitate la pomi, pentru a da posibilitatea și unor oameni din aceste zone să depună proiecte. În schimb, conform studiului Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură  de la Mărăcineni, cel mai mare potențial pomicol din județ este la Butimanu, Cojasca, Corbii Mari, Poiana, adică total făcut din burtă. Pe programul pomicol avem și reconversia în pomicultură și regulile sunt atât de stricte pe această reconversie, încât anul trecut am avut vreo 40 de proiecte la nivel național.

-Și nu se pot face adrese, petiții, solicitări care să rezolve ceva?

Am făcut, de exemplu, o solicitare la Ministerul Agriculturii  legat de potențialul zootehnic al comunei Bărbulețu. Răspunsul a fost că în Bărbulețu sunt animale și dacă ministerul include Bărbulețu în zonă cu potențial zootehnic crește procentul de nitriți și nitrați din sol, adică animalele poluează solul. Un răspuns de grădiniță, pentru că în urmă cu câțiva ani erau multe animale, ca și în alte localități din județ.

-Ce prognozați în acest context pentru viitorul agriculturii românești?

-Un dezastru. Satele se vor depopula, pentru că tinerii se vor îndrepta către oraș, unde sunt condiții bune de trai. Noi beneficiem de fonduri până în 2020 și dacă până atunci nu reglementăm situația și nu creăm un echilibru, nu va fi bine. A apărut, de exemplu, Legea supermarketurilor, o lege bună dar nu s-a făcut nimic pentru organizarea fermierilor. Doar nu vor veni supermarketurile acasă la producător să ia marfa. Ar fi trebuit organizați producătorii în asociații. Problema este și că n-am făcut reconversie între 2007-2013 și nu a existat nicio facilitate în acest sens. În plus, producătorii sunt impozitați imediat după asociere, înainte să producă ceva. Propunerea noastră a fost aceea ca nou înființatele cooperative să fie scutite de impozite în următorii cinci ani, pentru a avea timp să-și facă o bază solidă de producție. Actul normativ a apărut fără aceste facilități. Va fi doar o reducere de 20% a impozitului pe profit în primii cinci ani de activitate. Legea nu stimulează asocierea.