Camera Deputaților a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, Legea Interoperabilităţii, care va reglementa și facilita schimbul de date între sistemele informatice ale diferitelor instituții ale statului. Această lege va implementa principiul „doar o singură dată”, pentru eliminarea schimbului de date pe suport fizic și a birocrației. Legea reprezintă și un jalon din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), termenul pentru a intra în vigoare fiind trimestrul II 2022. Legea merge acum la promulgare.
„Mai țineți minte dosarul cu șină? Firește, a fost, dincolo de-un izvor nesecat de glume, o realitate tristă și sumbră a unei Românii care ținea morțiș să nu-și modernizeze sistemul administrativ. De azi încolo, „traseul” de la un ghișeu la altul, cu nervii și frustrările inerente ce erau firești, devine o amintire. O „poveste” (cu final fericit) pe care sper să o mai spunem doar copiilor noștri. Pentru că „Legea interoperabilității”, creionată atent, cu profesionalism și dedicare de colega mea Diana Buzoianu, venită la finalul a zeci de ore de dezbateri cu experții din cadrul grupului de lucru Law and Technology Lab și asumată transpartinic, e de acum o realitate. Și-odată cu ea, România intră în secolul XXI și la acest capitol!
Ce înseamnă, concret, legea interoperabilității?
Instituțiile nu îți vor mai cere informații și documente pe care le au deja;
Sunt reglementate registrele de baze de date – adică bazele de date principale cu privire la persoanele fizice, persoanele juridice, imobile și automobile de unde vor putea fi luate informații direct între instituții, nu de la cetățeni;
Vei putea cunoaște mereu ce instituție ți-a accesat datele prin platforma de interoperabilitate;
Sunt prevăzute măsuri de securitate cibernetică pentru ca datele tale să fie în siguranță;
Sunt prevăzute amenzi pentru instituțiile și autoritățile publice care nu vor aplica legea și vor continua să ceară documentele sau informațiile direct de la cetățeni.” a explicat deputatul USR de Dâmbovița, Daniel Blaga.