general

  Întreabă-mă   Îmbracă-mă, dezbracă-mă, cu gândul, cu visul neclar, biblioteci de cuvinte mă acoperă când foile rupte cad, sub pași șovăielnici refacem scenariul scris, atunci când gândul dintâi încălzește privirea. Acoperă-mă pagină cu pagină, vorbe nespuse îmi croiesc veșmântul cu parfumul păstrat doar pentru mine. Vindecă-mi încet, răni obosite de așteptare, netezește tandru urma … Citește mai mult

  Xxx    De recitit acest fragment din Camil  Petrescu: „În mod simplu voi lăsa să se desfășoare fluxul amintirilor. Dar dacă tocmai când povestesc o întâmplare, îmi aduc aminte, pornind de la un cuvânt, de o altă întâmplare? Nu-i nimic, fac un soi de paranteză…” (G.E.) Xxx    Am auzit că au crescut spectaculos vânzările la … Citește mai mult

Se anunţă o vară caniculară, pe care noi, ca români cu punga niţeluş găurită, ne-o dorim şi lungă, aşa cam până prin martie anul viitor, după care să vină olecuţă de primăvară, apoi iarăşi vară. Aşadar, vom avea o lungă vară fierbinte şi, cum banii nu mă dau afară din casă ca să-mi permit aroganţe … Citește mai mult

                   Se va împlini în curând un veac de la izbucnirea Primului Război Mondial. La scara istoriei universale, secolul cuprins între 1914 şi 2014 este, probabil, cel mai dens în prefaceri politice, sociale şi tehnologice. De la telefonul lui Bell şi până la iPhone, lumea a parcurs un drum anevoios şi zbuciumat, care a adus deopotrivă … Citește mai mult

Mi-am propus acum câteva săptămâni să scriu un articol despre o artistă excepțională, probabil una dintre cele mai interesante figuri ale artei contemporane (și ale artei în general), dar a trebuit  să renunț în repetate rânduri, pentru că, în ciuda documentării sârguincioase, aveam senzația că îmi scapă ceva esențial, ceva care să dea sens practicii … Citește mai mult

Așa cum spuneam cândva, am să mă preocup și de părțile bune ale vieții. Îmi pot asuma acest risc. Îmi permit. A fi jurnalist astăzi și a vorbi despre „lucruri bune” înseamnă să te autocondamni la anulare. Nu exiști în spațiul Media decât dacă scormoni în inima Răului însuși. Iar „consumatorii” nu sunt interesați decât … Citește mai mult

1.Regele Spaniei Juan Carlos a abdicat, dar înainte de a-mi expune punctul de vedere aș vrea să fac o precizare: sunt monarchist, dar asta nu mă împiedică să nu fiu emoțional în fața unui asemenea eveniment. A fi emoțional nu înseamnă a nu face o analiză și a nu-și ajuta semenii care nu au făcut … Citește mai mult

Mişcarea sportivă din Târgovişte căpăta impuls o dată cu crearea, în luna mai a anului 1932, a Societăţii sportive „Tenis Club Târgovişte”, cu scopul de a populariza toate sporturile. Artizanii  acesteia erau patru târgovişteni: Constantin Grama, casierul Băncii Naţionale-Sucursala din Târgovişte, C.V.Simionescu-avocat, Pascal Gheorghe-căpitan în cadrul Regimentului Care de Luptă şi Constantin Crăciun-funcţionar al Băncii … Citește mai mult

 În după-amiaza zilei de 31 mai a.c., tocmai când mă pregăteam să comentez că mare parte din avatarurile „dreptei” româneşti în procesul fuziunii îşi au originea în momentul mult întârziat al ieşirii liberalilor din şubreda construcţia a USL, Crin Antonescu îşi anunţa, într-o scurtă declaraţie de presă, ieşirea din poziţia de candidat în cursa pentru … Citește mai mult

Dacă mă uit dincolo de impulsurile electorale și cele de PR, dincolo de încercările, mai mult sau mai puțin obraznice, de a fura din show-ul și strălucirea celei ce bifează o super performanță în tenis, văd și înțeleg o nevoie a societății în care trăim: românii nu au – în afară de sport – un … Citește mai mult

  Există, în România, şi, probabil, în multe alte colţuri ale lumii, o anume vocaţie exasperantă a lamentării. Prezentul e văzut ca loc de întâlnire a  tuturor relelor lumii; politicieni corupţi şi incompetenţi, tineri debusolaţi şi plini de vicii, intelectuali vânduţi etc. Dacă cineva dintr-un alt sistem solar ar ajunge, în vizită de lucru, prin … Citește mai mult

Deseori reflectăm la destinul nostru și ne spunem că avem sau am avut o soartă bună sau mai puțin bună, unii sunt mulțumiți și ajung bogați, pentru că au urcat în ierarhia socială, au cunoscut mărirea, faima, recunoașterea. Alții își doresc puterea, să conducă instituții, colectivități sau chiar țări, să fie deasupra tuturor. Ce fac … Citește mai mult

1.În mod oficial campania pentru alegerile prezidențiale încă n-a început…  Există amplasate în diverse locuri din București și probabil că există și prin alte orașe din țară, niște „cabine ecologice”, de culoare verde închis – în multe locuri fiind câte două lipite una de alta, dar mai sunt și câte trei în unele amplasamente  – … Citește mai mult

Mult e vagă și echivocă limba ce-o vorbim! Adică dispune de multe mijloace pentru a exprima vagul, aproximativul, incertul. Adverbul cam este unul din ele, în special prin compatibilitatea lui cu mai toate registrele stilistice. Capacitatea glumeață a lui cam, posibilitatea lui de a ironiza, de a parodia nu puteau să nu fie luate în … Citește mai mult

Babel peste tot! Festivalul Artelor Spectacolului se întoarce, după un prelung exil, în Târgoviște. Zeci de evenimente în șase zile, zeci de invitați care vor onora cu prezența lor plaiurile vechii cetăți de scaun. Și asta pentru că e o mare nevoie de cultură pe viu. E nevoie de fapt artistic pipăibil. E nevoie de … Citește mai mult

Ignorat mult timp de critica literară, scriitorul Ioan Vișan a reușit să lase urme vizibile în proza anilor nouăzeci. Proza scrisă de Ioan Vișan nu aduce în fața cititorului neapărat noutate sau noutatea ca stare, cât conștiința și conștientizarea ei, în numele cărora literatura începe să spună deschis, cu armele ei, ceea ce are de … Citește mai mult

Ce-ti dorești cel mai mult să faci cu copiii tăi atunci când ei cresc mai mari?  Să-i iei să stea la coadă cu tine?  Te rog, nu-mi răspunde imediat. Dar asta e ceea ce am făcut cu fiica mea, acum aproape 12ani. Am luat-o în Central Park să stea la coadă în parc, la festivalul  … Citește mai mult

Nu am accese de patriotism local sau regional şi nici nu cred în superioritatea culturală a Transilvaniei, dar nu pot să nu observ cum se transformă Sibiul în perioada primăverii. Din lunile mai- iunie, când începe FITS (Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu) în cadrul SibFest (http://www.sibfest.ro/) până în octombrie, când are loc festivalul … Citește mai mult

S-a terminat Evaluarea naţională la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, motiv de mare bucurie pentru mine, mai ales că am încheiat viu această perioadă epuizantă. După şase zile de trezire înaintea primului cântat al cocoşilor, de ajuns la şcoală când încă este beznă şi de revenit acasă cu nervii tocaţi mărunt când … Citește mai mult

Iunie.  Am luat premiul întâi şi am primit o carte. Amintirile din copilărie… E prima zi de vacanţă, e cald, e soare. Acasă, trag până jos jaluzelele verzi şi în întunericul plăcut al camerei, stau în pat şicitesc. Iunie. Am luat premiul al treilea. Lacrimile îmi şiroiesc pe obraji de supărare. Nu ştiu care e … Citește mai mult

Oameni care ne marchează evoluția…  Există momente în viață când, aflându-ne la intersecția unui sfârșit de drum cu începutul altuia, simțim nevoia să facem un bilanț al etapei care tocmai a trecut, pentru a găsi resursele necesare evoluției. Adesea, în acest proces, devenim nostalgici, analizăm clipele devenite amintiri, alteori descoperim în noi forțe nebănuite… Nu … Citește mai mult

Ai sesizat ceva ciudat în ultima vreme? Da, am realizat că oamenii au început să fugă cât mai departe de lucrurile și gesturile mărunte, cum ar fi un sfat prietenesc, o vorbă bună, o îmbrățișare. Pe de altă parte, lucrează altfel, îți promit lucruri mari cu ușurință, îți promit că vor sta mereu lângă tine, … Citește mai mult

De-ar fi, dar nu-i… Uite cum mă-ntorc. Mă-ntorc încet, aproape dezmembrată; aproape împrăștiată pe cer. Îi spun cer și nu e! E vid – e gol și nu e plin. E gol și nu e nimic și nimic nu văd sau simt. Ba simt, e frică sau admirație… e imens! Și e negru. Suficient de … Citește mai mult

Privirea mea curge printre șiroaie de apă, scormonește trecut și prezent, oprindu-se tristă în poarta morții… Se naște noaptea în șoapta mea de durere, iubire e numele ei, dar nimeni n-o știe, strigătul meu e mut ca și viața. 16. La Paris a fost, mai întâi, o săptămână de vis pentru mine. Lângă Hotel de … Citește mai mult

  Pe Bartha personal voi avea prilejul să-l cunosc ceva mai târziu, atunci când frizeria de pe Aurel Vlaicu a fost transformată în cofetărie. Frizeria asta era unul dintre locurile cele mai nesuferite de pe strada noastră. Se găsea la două-trei case de stația Suburbiu, oarecum vizavi de băcănia lui Pandrea, și aici eram dus, … Citește mai mult

  Extrem de sociabil nu am fost niciodată. Probabil şi din acest motiv, pentru a nu trece drept un necioplit sau, chiar mai rău, pentru a nu lăsa impresia că aş avea ceva de ascuns, mamaia s-a oprit atunci în plină stradă şi mi-a rezumat codul bunelor maniere în două porunci:Trebuie să spui tare „Bună … Citește mai mult