Euroguard kiss2025a.jpg 	oneminamed_nav.gif dsgmotor.gif

TABLETA de MIERCURI: Pompiliu ALEXANDRU – Zurück zu Mill sau Fenomenul Doicești

pompiliu alexandru

              „Înapoi la Mill” ar fi titlul acestui artiol. Pastișare a lui Zurück zu Kant, celebra formulă a lui Hermann Cohen, un mare neo-kantian. În secolul al XX-lea s-a recurs la această „întoarcere” la Kant, în sensul că trebuia reluată metoda kantiană de analiză, precum și revenirea la ideile acestuia. Fără o revenire, fără … Citește mai mult

EDITORIALUL DE MIERCURI… ALTFEL – Ioan VIȘTEA – Despre peisaj și despre introducerea epocii în peisaj

mai înainte de a o lua la sănătoasa, peisajul se lăsa cu uşurinţă descris printre treceri la nivel, stîlpi de treioptzeci şi coline. el însuşi scria manuscrise lipite în grabă pe ferestrele cursei cu navetişti somnambuli şi marfare. în anul acela, regele şepticului, şeptelului era gol în palatul cu cleşti, de cleştar. surdo-muţii făceau gălăgie … Citește mai mult

EDITORIALUL DE MARȚI – Gheorghe SCORȚAN – Măria Sa, electoratul…

   Indiferent de cum ar arăta o democrație – cât de consolidată, ori la început de drum ar fi fiind- o trăsătură este, în genere, caracteristică tuturor aranjamentelor de putere de o atare factură: periodic, cetățenii au dreptul să-și aleagă reprezentanții care să-i conducă. Ceea ce înseamnă, totodată, și posibilitatea de a-i da jos pe … Citește mai mult

Când intră elevii în vacanța de Paște 2024 și ce provocări îi așteaptă apoi pe cei din anii terminali

elevi

Potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educației, anul acesta vacanța de Paște este programată în perioada 27 aprilie – 7 mai. După cele 10 zile de vacanță, elevii se vor întoarce la școală pentru ultimul modul al anului școlar 2023-2024. Acesta va avea o durată de aproximativ o lună și jumătate, până pe 22 iunie, când … Citește mai mult

SEMNELE TIMPULUI – Liviu ANTONESEI – Alte semne de aprilie…

Poezie de primăvară…   Podul de Piatră   hălăduiesc prin catedrala de cuvinte, domnul să-l binecuvînteze, să-i dea sănătate lui mario vargas llosa – ochii văd casa verde, dar aceasta era ruină încă din copilărie și a căzut cu totul la marele cutremur, îi văd cărămizile roșii sub lepra tencuielii și sub cămeșoiul de plante … Citește mai mult

EDITORIALUL DE LUNI – Nicolae STAN – Note despre literatură (CXXIII)

Câteva gânduri referitoare la proza lui Nicolae Breban (continuare)   TEMĂ, INFLUENȚE, TERMENI    Tema urmărită în romanele sale – mai ales „Bunavestire”, „Drumul la zid”, „Îngerul de gips” – nu este alta decât încercarea de depășire a zidului obișnuințelor, a banalității  încarnate de personajul central, către o altă formă de existență superioară, liberă, printr-un … Citește mai mult

TABLETA DE LUNI – Ionuț CRISTACHE – Un glosar cu termeni politici și electorali

Cu amărăciune, pentru ei…    Pentru ei, oamenii din bucăți care se pregătesc să ne conducă, mai departe, spre culmi de progres și civilizație… Se prăbușesc peste noi mizeriile timpului pe care îl trăim. Simțim, iată, că vorbele nu mai sunt ocrotitoare, că toate pier în ispite încolăcite peste zilele murdare de azi. Chipurile lor … Citește mai mult

MIRACOLUL COPILĂRIEI – Marilena VIȘINESCU – Coconete…

marilena visinescu

Alegreta   Educația prin joacă îmblânzește și împacă!   Din burtică se-aud ceasuri, inimioara bate strasuri, ceasul stă la ora mesei, așteptând semnul alesei, este jocul tactic și cel mai simpatic… Iubirea se învață dis-de-dimineață, prânzul mic destule știe, leagă strâns prietenie, prânzul mare și alege, orice dumicat – un rege! Siesta, nu-i înâmplare, soarbe … Citește mai mult

ELITĂ DE… CARABELLA

    Am scris, adesea, despre elevii mei de „elită”, din cele peste 40 de generații de „Carabellă târgovișteană”, cărora le-am fost dascăl. Sunt foarte mulți, lumea e plină de ei, din păcate mai mult decât țara. Îi reîntâlnesc, uneori, vin la revederile de 10, 20, 30… de ani, sunt   sclipitori, intelectuali de mare valoare, frumoși, … Citește mai mult

PLAYBOOK – Gabriel ENACHE – Faptul divers al istoriei

gabi enache

Zvonuri despre sfârșitul lumii. București, 1944-1953, de Stelian Tănase, Editura CORINT    Istoria ne propune înțelegeri și apropieri de faptele și de întâmplările așezate în cronologiile ei, în fireștile și nefireștile parcurgeri ale lor de contemporani și de cei care le urmează, care le citesc adăugându-le noi interpretări și lăsând întotdeauna uși deschise pentru amplificări, … Citește mai mult

EDITORIALUL CULTURAL DE DUMINICĂ – Doina RUȘTI – Joyce, pe scurt, ca să știm despre ce vorbim

doina rusti

   Roman al schimbării, înnoitor și profund, Ulise a fost piatra de încercare a generației 80, când James Joyce (1882⁠-⁠1941), scriitor irlandez de limbă engleză, a intrat în conștiința culturală româneasca, prin arhitectura labirintică în interiorul căreia atât de închistații optzeciști, puteau să-și trăiască exhibițiile. A fi citit Ulise în traducerea lui Mircea Ivănescu era un … Citește mai mult

POVESTIRI DE DUMINICĂ – Dana BANU – O dimineață stranie

screenshot 2024 03 29 212407

Marjorie Dupont întâlnindu-l pe Alain în gara Saint-Lazare      Precum cașmirul era Marjorie. Precum mătasea. Avea acea mângâiere pe care țesăturile fine o dau pielii, înfiorând omul care le poartă. Elegantă în orice s-ar fi îmbrăcat. Un anume rafinament floral, de parfum pudrat. Marjorie aducea aminte ea însăși de o floare. Ochi de violete, … Citește mai mult

ULTIMA PĂLĂRIE – Dorin TUDORAN – Semne de aprilie…

screenshot 2024 02 04 170022

Complicități lirice   Ioana Zlotescu a tradus pentru Clara Janes una din poeziile mele (Ceilalți) din volumul Mic tratat de glorie (1973, Editura Cartea Românească). În toamna anului trecut, am primit de la Madrid un cadou superb – volumul de poeme al Clarei Janés Miniaturas, publicat într-o ediție artizanală la Del Centro Editores în colecția … Citește mai mult

DINCOLO DE RIMELĂRI – Șerban FOARȚĂ – Misivă veche: Despre cireșe, în aprilie

Timişoara, 10 aprilie 2004   Stimate domnule Radu Cosaşu,   Vă dedicasem, iniţial, o „rimelare” (pe care o anexez acestor rânduri), în calitatea dumneavoastră de cunoscător indubitabil al versurilor lui J.-B. Clément, puse pe muzică de un Renard (?!) şi interpretate, între alţii, superlativ, de Yves Montand, — a cărui moarte voi fi „intuit”-o, înainte … Citește mai mult

TABLETA DE DUMINICĂ – Erica OPREA – Egalitarismul – între altruism și constrângere

Sub masca unei preocupări pentru binele general al întregii societăți, noile mișcări de stânga prezente la nivel global au tendința de a încerca să niveleze atât condițiile, cât și rezultatele pentru toată lumea. Ceea ce, pe hârtie, poate părea o inițiativă bine intenționată, în realitate riscă să ducă, în timp, la o regresie la nivel … Citește mai mult

TÂRGOVIȘTENI ÎN SUFLET ȘI ÎN GÂND – Iuliana RICH – Sângele apă nu se face…

rich iuliana

   Când spaniolii din Andalucía spun ,,Ven’ p’aca!‘’ (dialect andalu’ pentru ,,Vino încoace!’’) sau ,,Etso e’’ pentru ,,Exact! așa este!’’ sau folosesc unul din cele cinci cuvinte pentru vas/ vază, numim aceste cuvinte și expresii, andalucismos – tipice Andalucíei. Folosită adesea și în contextul datoriei familiale, expresia ,,sângele apă nu se face‘’ poate fi considerată un … Citește mai mult

LUMEA DE DINCOLO DE CURCUBEU – Pușa ROTH – Reamintiri

Curiozități… gastronomice (2)      „Nu am niciun talent anume. Sunt doar extraordinar de curios”, afirma Albert Einstein de la înălțimea inteligenței sale. Plecând de la această afirmație a unuia dintre cei mai străluciți oameni de știință ai omenirii, îmi permit luxul de a fi curioasă, dar la nivelul existenței mele, fără măcar a gândi vreo … Citește mai mult

DILEME – Aura CIOBOTARU – Cum alegem să ne prezentăm pe noi înșine?

aura ciobotaru

   Venim în lumea aceasta, toți, cu niște însușiri și cu o identitate, prin care exprimăm și reflectăm cine suntem, cum suntem. Poate că alegem dinainte în ce lume să venim sau alegem dacă să venim, în lumea aceasta.     Deocamdată nu ne interesează, încă, de unde venim. De aici, acumulăm experiențe și vrem să trăim într-un … Citește mai mult

DIMINEȚILE UNUI BĂIAT CU MINTE – Răzvan Gabriel IONESCU – DESPRE SENSUL ASCUNS AL ICOANEI BUNEI VESTIRI și DESPRE ARTĂ CA RUGĂCIUNE

razvan ionescu

   Arta reprezintă fără îndoială o formă de exprimare a sufletului omenesc. Literatura patristică şi experienţa spirituală creştină consideră că, forma ultimă de exprimare a sufletului uman, regăsit în deplinătatea relaţiei cu Divinul şi în iubirea faţă de alţii, are caracter de rugăciune. De altfel, Pierre Emmanuel a aşezat rugăciunea pe o treaptă superioară poeziei. Rugăciunea, … Citește mai mult

RIMELĂRI DE SÂMBĂTĂ – Șerban FOARȚĂ

foarta serban

   Am primit, cu bucurie firească, această scurtă epistolă electronică… Dragă domnule Cristache, mă grăbesc să vă trimit câteva traduceri (ale mele) din textele lui Serge Gainsbourg. Textele sunt de el. Într-o zi, voi scoate o plachetă cu poeziile acestea. Până atunci (şi după!) rămân, cu gratitudine şi afecţiune, al Dvs. Şerban Foarţă…    Serge Gainsbourg a fost un poet, … Citește mai mult

TABLETA DE SÂMBĂTĂ – Vali NIȚU – Libertatea de a fi Eu

   E singură seara, singură este și lacrima ei, nesingure sunt trupurile care s-au descătușat în spectacolul iubirii. Într-o impecabilă regie, muzica sufletelor a răsunat în amfiteatrul festinului din cel mai profund sentiment, dragostea Eului.     Cine-i dirijorul? Destinul, decizia este în Cartea Sfântă, în fila scrisă de Cel de Sus.    În netăcere deschid fereastra dinspre patul … Citește mai mult

EDITORIALUL DE VINERI – Marilena VIȘINESCU – Reinventarea lumii

marilena visinescu

      Ca orice copil, reinventam lumea, natura oferea totul! Iar copilăria îl așeza pe homo ludens alături de homo faber, în armonie, nu în contrast. Poveștile din copilărie mi-au trasat fin linia vieții în palmă, la care mă uitam în soare, încercând să citesc cerul.       Mama, ea însăși o poveste fermecată… Un picnic era … Citește mai mult

EDITORIALUL DE JOI – Vasile LUPAȘC – De ce ne urâm

     Este evident că am dezvoltat în timp un complex de inferioritate național și că acesta se manifestă vizibil, atât la nivel individual cât și instituțional. Politică externă  performantă nu mai avem de mult timp. Fiecare țară cu trecut execrabil, marcat de uriașe păcate istorice își permite să emită pretenții absurde, ne confiscă resursele, ne … Citește mai mult