Educatie

Prima carte de bucate    M-am gândit –vai ce lucru complicat – ca atunci când vorbim despre fiziologia gustului să nu mă rezum la o reţetă pe care dvs. să o încercaţi după ce aţi auzit-o la radio, ci la o istorie în mic a desăvârşirii gastronomice de-a lungul secolelor. Acum totul pare o poveste … Citește mai mult

duet. patru în culoarea ochilor tăi am văzut strălucirea aceea discretă irisul lor era ca un smalț întărit și lucios ca un zgomot electric albastru, tăios unul scris în formule și criptat într-un vis apropierea înseamnă un gest aromatic crud și amar, cu iz analgezic precis m-am ascuns și am încercat să înțeleg frângerile nopții … Citește mai mult

   Rama tabloului pictat de destin este din zâmbet și din cuvânt divin. E sărbătoare în suflet de scorpion, nesomn și așteptate, visare și trăiri neîntâmplate, totul e scris Acolo Sus, în destinul divin din neuitare. Cursorul vieții se plimbă pe Calea Luminii, nu se odihnește pe banca indeciziei, El aleargă neîncetat pe culoarul care … Citește mai mult

   Tot cu silă, tot cu lehamite și cu resemnare? Spuneam că, de multe ori ni se pare că nu e bine să ne irosim pentru nimicuri, dacă ne vom îngriji de lucrurile mari, cele mici se vor rezolva de la sine. Eu nu cred că e așa… Și mai afirmam că lumea noastră e … Citește mai mult

   Într-un colț al orașului, o fetiță a hrănit un pui de pisică. Pe un drum de țară, în aceeași zi, altă fetiță a hrănit un pui de cățel. Ambele animale fuseseră abandonate, ele neavând un comportament sălbatic, ci dimpotrivă, erau obișnuite cu oamenii.    Legea interzice abandonul, la fel cum interzice să hrănești animale … Citește mai mult

   Am vrea să avem puterea de a înțelege mai mult decât ceea ce vedem atunci când privim chipurile transpuse pe lemn de mâini pricepute și minți inspirate și să regăsim în ceea ce știm întâmplarea biblică ori viața celui sau celei care s-a ostenit pentru Hristos. Am aflat cândva că pictarea unei icoane este … Citește mai mult

Nu, pentru noi Radu Părpăuță nu a plecat, chiar dacă e pe undeva, printre îngeri, și le spune povești…  Mai avem încă multe dintre gândurile lui de ieri și continuăm, o vreme, să vi le spunem… Cu un colț de lacrimă… Pe limba internauților – Tată, cum am apărut eu pe lume? Tata: Fiule, cred … Citește mai mult

  În cămăruța întunecată de la subsolul unei case străjuită de castani, bătrânul cânta încet, aproape șoptit, o nouă melodie, ce și-o amintise, parcă venită de undeva din negura timpului. „În fumul de țigară Durerilor găsește tainicul liman, Găsește-o nouă zare Și dorului alean, În fumul de țigară ce se pierde în van.”    Ei … Citește mai mult

   Se ascute lupta politică. Curg promisiunile. Clovnii își pierd răbdarea cu care și-au construit o imagine pozitiva acceptată în oarecare măsura de către cei creduli. Dacă stăm să îi ascultăm pe cei care se visează președinți, începem să plutim. Toate vor fi bune, laptele și mierea anunțate din patru în patru ani vor curge,  … Citește mai mult

   Anastasia avea doar 16 ani atunci când s-a mutat în casa domnului Smith. Mama ei, rămasă singură după divorț cu toți cei 5 copii, îi spusese Anastasiei că domnul Smith, unul dintre proprietarii caselor de curățenia cărora se ocupa, îi propusese ca tânăra să locuiască în casa lui din marele oraș pentru a-i oferi … Citește mai mult

În acest an se înființa, în cadrul Primăriei, Întreprinderea de Locuințe și Localuri, având-o ca director pe Franța Tomozei.    Director al fostei fabrici Victoria, care fusese naționalizată și extinsă cu o secție de fabricat săpun (și care fusese preluată de Primărie) era numit Gheorghe Modolea. Mihai Niță, conducătorul tehnic al acesteia, avea un salariu … Citește mai mult

Sistemul educativ este blocat de ani de zile. Pietrificat. Se tot aruncă acuze în stânga și în dreapta. Tot identificăm probleme. Soluțiile, din păcate, vin doar la nivel individual. Adică unii profesori care realizează o parte dintre aceste probleme, se zbat cum pot și cum îi bate capul pentru a implementa soluții, adică experimentează (un … Citește mai mult

Ascuns printre sacii de făină râncedă, Baltazar se uita prin geamul beciului afară, încercând să audă zgomotele. Soldații preotului primiseră din nou ordin să aducă evreii în piață. Știa ce i se pregătise. Avea un rug cu numele lui pe el. Ascultase țipetele disperate și știa că nu mai aveau scăpare. Ei erau ultimii. Măcar … Citește mai mult

Într-adevăr, operaţia de cristalin a fost reuşită. Stelele verzi se retrăseseră pe aliniamentul constelaţiei lor, le orbise şi pe ele lumina. Cerul frigea, îmi căzuse în braţe şi-n timp ce-mi smulgea de pe ochi pansamentul etanş, asistenta mi-a spus: „acum, pregătiţi-vă să priviţi lucrurile în toată măreţia lor, în profunzime şi în detaliu”. Nu zău, … Citește mai mult

sînt trist și iresponsabil așa am reușit să nu mor pe sînii tăi cu cerneală parșivă mi-am scris declarația de dependență am ars toate scrisorile de iubire pe cîteva le-am ascuns și în cele din urmă am cerut un răgaz pentru un ultim răgaz chiar dacă nu ai să mori ceea ce nici mie străin … Citește mai mult

   Nu. Nu e banca aceea… Parc. Sinaia sau oricare alt oraș care îți permite. Plimbare de sâmbătă. Clasic, cum spune cineva drag. Nouă ne place plimbarea de sfârșit de săptămână și ne-ar trebui multe zile plimbate ca să le acopere numeric pe cele muncite în secolul trecut, când, vrând-nevrând, munceai sâmbăta. Duminica era zi … Citește mai mult

   Eșecul care a marcat încercarea de reparare a planșeului din Piața Unirii este încă o dovadă a modului mioritic de a se face politică pe meleagurile noastre. Fără îndoială, privind dintr-o perspectivă neutră, aceea a cetățenilor, toți cei implicați, de-o parte și de alta, s-au făcut de cacao. Și aceasta, chiar dacă am accepta … Citește mai mult

Proza severă   Multă vreme am ezitat în fața începutului, în fața colii de hârtie. Am șovăit prea mult, dar nu dintr-o presimțire a obișnuitelor dificultăți ale scrisului, pe care nici nu ajunsesem să le încerc. Nici nu am șters vreun rând la început, nici nu am aruncat vreo filă maculată sau violată de o … Citește mai mult

Problema Am văzut ploaia venind De la trei dealuri depărtare. Erau acoperite rând pe rând de ceață Și nu aveau nicio tentativă de auto-apărare. Veneau încoace, către mine, Unde la mine doar bătea vântul. Cerul era senin doar unde deschisesem geamul Și să-l închid acum nu mă bătea gândul.   Prima îndoială Vedeam cum norii … Citește mai mult

dacă ar fi să îți asemăn vocea ar fi cântecul greierilor într-o seară de vară căci nimic altceva nu ar mai putea vreodată să liniștească copilul dinăuntrul meu   dacă ar fi să îți asemăn părul ar fi părul viitoarei mele fiice căci nicăieri altundeva nu îmi va mai fi dat vreodată să pot vedea … Citește mai mult

1.Poezie de octombrie în insulă li se spune tzitzikas necunoscute rămîn drumurile memoriei, mai neștiute decît cele ale domnului nostru – cîntecul obsedant al cicadelor a venit cînd am dat peste ele într-un roman japonez…   și deodată cîntecul, da cîntecul, splendoare monotonă, în balconul din insulă, în care noi, de multe ori, l-am auzit, … Citește mai mult

Vorbe din cotidianitatea medie   12. Dialoguri românești * – Bună ziua. – Bună ziua, Chef! Ce bine-mi pare că vă văd! – Aveți o profesie? – Da, sunt avocată. – Și de ce ați venit la noi, la Master Chef? – Să iau șorțul de bucătar! Visez la el de-o viață, Chef!   * … Citește mai mult

Cu amărăciune, pentru ei…    Pentru ei, oamenii din bucăți care se pregătesc să ne conducă, mai departe, spre culmi de progres și civilizație… Se prăbușesc peste noi mizeriile timpului pe care îl trăim. Simțim, iată, că vorbele nu mai sunt ocrotitoare, că toate pier în ispite încolăcite peste zilele murdare de azi. Chipurile lor … Citește mai mult

muncitorii se fac că lucrează la drumuri trasează cu alb, galben sau negru liniile continue, discontinue, întrerupte sau nu începute cu vopsea proaspătă din vârful degetelor mele atâția kilometri cât e nevoie ca să ajungă la vârful sprâncenelor tale. pe tot parcursul acestui drum desenat inegal, drum care nu face decât să ne apropie mințile … Citește mai mult

Vorbire   Ce-i bine, ce e rău? Doar lucruri sunt toate… Omu’-n timpul său le vrea separate.   Dintr-un rău să faci un bine este în folosul tău – dar a crede ce-ți convine, dintr-un bine îți faci rău…   Astfel, surd ca șarpele, vultur în privire, urmărește faptele, ele fac vorbire…     Profesori … Citește mai mult

Mai puțin decât dragostea, de Bogdan Crețu, Editura POLIROM    Viața își deșiră uneori fluent orice fel de poveste care încape în desfîșurările ei dar nu poate să impună locul, timpul și vremurile în care ea se așază și uneori rămâne în corpul istoriei, în mișcările lui prin lume și prin fiecare dintre expunerile încăpute … Citește mai mult