Educatie

   Dintre caracterele literare, cele de tragedie oferă un teren solid pentru studiul viitorului scriitor. Iar dintre cei trei întemeietori ai tragediei, cred că Euripide se potrivește cel mai bine cu timpurile noastre. El a fost supranumit poetul femeilor, pentru că tragediile sale aduc primele personaje⁠-⁠femei puternice, memorabile. Operele lui Euripide (480⁠-⁠406 î. H.) se … Citește mai mult

Plămădeli    Întorși, odată cu Sărbătorile, către casele și familiile noastre, vremea și timpurile pot stârni în noi dorința de a ierna, de a ne refugia către căldura interiorului, ajutându-ne să ne conservăm și să ne cultivăm resursele pentru zilele mai însorite ce vor veni, hrănind bucuria unui ritm mai lent și a unor lucruri … Citește mai mult

   Când eram copii, locuiam în spatele Primăriei, pe strada Poet Grigore Alexandrescu. Iarna, de la fereastra casei vedeam cum se așezau fulgii de nea în nămeți mari, pufoși, auzeam cum trosnea, sub cizmele trecătorilor grăbiți, oglinda de gheață și abia așteptam să ieșim afară cu sania năzdrăvană, din lemn, pe care mama o scotea din magazia din spatele casei. Adunam țurțuri de gheață de la … Citește mai mult

Paul Verlaine    În inimă-mi tot plânge Cum plouă peste-oraş.   Tot cerul, peste case,-i calm! Şi,-n neopacul Albastru, peste case,-n calm Balans, – copacul.   Un clopot, în azur, auzi, Cu glas de taină. O pasărea,-n frunziş, auzi Cum se tot càină.   Ce simplă, Doamne, viaţa e, Când vine-amurgul Şi doar un dulce … Citește mai mult

Taxa pe ureche    Aşa cum am mai spus de fiecare, dacă e să ne raportăm la relaţia omului, cetăţeanului, cu statul, omul, cetăţeanul, are atâtea obligaţii faţă de stat, obligaţii sub formă de taxe, unele, să zicem, necesare, altele făcute să mai scoatem un ban din buzunar. Ideea de a pune fel de fel … Citește mai mult

aceste gânduri aceste gânduri și poveștile întâlnirilor lor în cuvinte cu lumea. despre aceste apropieri, despre curenții cunoscuți, sau necunoscuți, care le prind și care le transportă mai greu, mai ușor în apele adânci, limpezi sau tulburi care le acceptă corpul în undele lor aceste gânduri sunt stări care nu se pot spune sau așeza … Citește mai mult

Motto: două inimi pe un catarg al rațiunii Eu m-am așteptat la ușa iubirii și mi-a deschis însăși Ea…    Ce frumoasă-i așteptarea atunci când te aștepți pe tine, aștepți sinele tău să sosească dinspre tine pentru a ajunge acolo, acolo la sine. E frumoasă ziua, bate vântul dar e frumoasă ideea unui ideal, iubirea … Citește mai mult

În loc de motto:   După mulți ani în slujba mamei biserici, vreau să vă spun că există un păcat de care am ajuns să mă tem mai mult decât oricare altul. Certitudinea. Certitudinea e cel mai mare dușman al unității. Certitudinea e dușmanul de moarte al toleranței. Până și Hristos s-a îndoit la sfârșit. … Citește mai mult

   Înțelepciunea lumii a fost scrisă și rescrisă, lucru inutil pentru cei care nu citesc, hotărâți să o câștige prin luptă. Când cuvântul ia forma armei, ca orice formă, ea acționează și înăuntru și în afară. Tonalități și nuanțe, valsul gândirii de zi cu zi.    Dacă o întrebare este adresată în mod nepoliticos, repetarea … Citește mai mult

   Anul Nou începe, pentru fiecare dintre noi, ca o poveste imprevizibilă. Nu avem cum să știm ce va fi, multora însă ne este clar cum ne-am dori să fie. Cei apăsați de dureri de tot felul sau de griji uită de ele și trezirea este pentru ei o reîntâlnire cu ceea ce au vrut … Citește mai mult

   Nu, pentru noi Radu Părpăuță nu a plecat, chiar dacă e pe undeva, printre îngeri, și le spune povești…  Mai avem încă multe dintre gândurile lui de ieri și continuăm, o vreme, să vi le spunem… Cu un colț de lacrimă… Din romanul despre Crăciun…      Ajunul Crăciunului. Acum se încheie povestea mea. Dezlegat … Citește mai mult

Hristos, cerșetorul de lângă pod…    Nu acum, nu acum… Ţine-te bine! Sunt ocupat, îți spun, sunt un om ocupat. Nu am timp acum, uită-te la servieta asta scumpă, arăt ca și cum aș avea timp? Poate mâine..    Uite o monedă. Poate mâine… poate altul trece pe lângă tine… Voi avea timp, iată o … Citește mai mult

Te-ai uitat vreodată-n ochii cuiva și ai simțit cum timpul se oprește doar ca voi să puteți trăi atât cât au inimile voastre nevoie? Ai simțit vreodată îmbrățișarea cuiva ca pe liniștea de dinaintea facerii lumii? Ți-a fost vreodată vocea cuiva cântecul preferat? Ți-a făcut vreodată universul cadou un al doilea suflet? Ai simțit vreodată … Citește mai mult

   Cum se cheamă? Inconștiență, sinucidere colectivă, analfabetism funcțional, seducție în masă, o nouă formă de „bivolarism” în spirală cu direcție inversă? Putin râde satisfăcut, Dughin la fel, Georgia ne roagă să privim spre ea și să vedem ce ne așteaptă, nava se scufundă iar noi continuăm să ne certăm și nu înțelegem, suntem hipnotizați … Citește mai mult

Pentru că în oraș se înmulțise numărul de incendii, Sfatul Popular stabilea, prin decizia nr. 250 din 8 ianuarie, o serie de măsuri preventive, între care erau interzise: circulația cu felinare aprinse, pe timpul nopții, construirea la o distanță mai mică de 200 de metri față de instalațiile petroliere, depozitarea carburanților în magazii și locuințe, … Citește mai mult

Te aştept peste tot Şi visez să te-mbuni, Am zidit pentru noi Un spital de nebuni. (Adraian Păunescu)   Ți-am tot scris despre libertate. Iat-o. Azi îți scriu te iubesc  într-un ziar, mâine aș putea-o scrie pe ziduri, aș putea-o striga de sus din turn, s-o audă toți. Vor citi, vor asculta și vor crede … Citește mai mult

   Cine-ar fi crezut, pe 8 iunie 2022, atunci când Alexandru Ștefănescu a început tableta lui de miercuri despre Războiul de lângă noi că istoria pare să nu se mai sfârșească?O lume nebună se strecoară prin anotimpurile distopice ale existenței noastre… (Ionuț Cristache)   Impas în Donbas   (8 iunie 2022…)       La 24 februarie … Citește mai mult

1.Mi se întîmplă   Uneori, mi se întîmplă să dau semne de viață. Cu vremea, detaliile se estompează, dispar. Rămîn esențele tari –  miezul sub coaja perisabilă, muguri fragezi în noduri, rînjetul sub canioane de riduri. Respir, vînd, cumpăr, negociez, urlu, mă țin de trucuri, de fusta mamei, iubitei, port măști, mai ales port măști … Citește mai mult

Imersiuni   întunericul intră pe geam și se furișează în colț ca o sălbăticiune tăcută. ești atât de departe.   atâta liniște a căzut pe pământ în seara aceasta au rămas înzăpezite secundele-n ceas.   aș putea să te aud cum respiri (George Geacăr-Întâmplări cu creierul meu)    Puterea și însușirile ei sunt întotdeauna de … Citește mai mult

   Nu îmi aduc aminte momentul în care am privit prima oară în oglindă, așa cum e posibil să nu îți amintești, cititorule, nici tu. Îți scriu cu ,,tu’’, pentru că te consider venit cu bine în lumea realității din oglindă, alta decât cea realtrăitoare sau virtualexprimătoare, deci putem fi conoglindători.    Îmi aduc aminte … Citește mai mult

femeie tu ești din nisip făcută cearcăne triste îți înconjoară ochii dar în privirea ta e-o bucurie mută cînd mă privești prin faldurile rochii ce-ai dezbrăcat-o-acum întîia oară lăsîndu-ți sînii să-mi mîngîie văzul cînd chipu-ți peste chipu-mi se coboară să-mi fii tu viața și să-mi fii călăul doar noaptea asta mai avem de adăstat mîine … Citește mai mult

De bună seamă, este dificil să identifici factorii care ar fi putut contribuit, într-adevăr, și în mod semnificativ, la ceea ce se întâmplă cu democrația autohtonă, în aceste zile. Mai mult, lucrurile ar deveni și mai complicate dacă s-ar încerca o ierarhizare a pomeniților factori. Ori, așezarea acestora în firidele de timp potrivite. Și care … Citește mai mult

Mi-a curs peste caiet ceva cafea Și-acuma curg și literele-n jos. Aveam în titlu scris „melancolie”, Și-acum o am pe fustă, păcătos.   Apoi am scris în titlu „nostalgie”, Și nici asta n-a stat, că era ud; Ci s-a prelins în fire de espresso, Scriam la nord și ea curgea spre sud.   Am încercat … Citește mai mult

cui i se închină o societate dacă nu unui rege?   cui i se închină un rege dacă nu unui dumnezeu?   ai putea spune că lanțul se încheie-aici   dar cui i se închină un necredincios?   cum poți deține controlul asupra cuiva care nu crede în nimic?     Sabin RUSU este proaspăt … Citește mai mult

1.Trei poeme de decembrie   Poeții nu mor niciodată   fără vreo legătură cu dimensiunea lor, poeții nu mor niciodată, asemenea fulgilor pe care ni-i amintim nostalgic în vara toridă, cîtă vreme în urma lor rămîne o poezie, o metaforă, o imagine sau un singur cuvînt, și-au cucerit nemurirea, nu e un premiu, nu este … Citește mai mult

Vorbe din cotidianitatea medie 14. Dialogul a doi tineri români. Nu mai analizați starea învățământului românesc. Doar ascultați aici. – Fă, cum se scrie „jmecher”? Cu S sau cu J? – Cu S, mă! – Adică nu cu J… – Nu, cu S: „Jmecher”. – Deci, fă, Jmecher, cu S! – Da, mă, prostule! Cu … Citește mai mult

   Am mai scris aici despre lipsa de speranță; subiectul este, din păcate, mai actual decât oricând. Vă povesteam cândva că, după părerea Asociaţiei Americane de Psihologie, lipsa de speranţă reprezintă sentimentul pe care îl avem atunci când credem că nu vom experimenta emoţii pozitive sau o îmbunătăţire a stării noastre. Când se vorbește despre … Citește mai mult

Bărbați singuri, de Ileana Popescu Bâldea, Editura Școala Ardeleană    Fiecare pas al scrierii își (con)duce autorul în fiecare dintre straturile adâncimilor care îi primesc, care îi recunosc explorările și în continuare pe fiecare dintre suprafețele pe care se desfășoară excursia aceasta sofisticată a (des)facerii poveștilor care încap și se lasă văzute, citite, cunoscute și … Citește mai mult

Cercul de prieteni   La masa cu prieteni, rotundă, ca un soare, Ham și Miau, muzicieni, au locuri de onoare.   Cip-Cirip și Chiț, din deal, au și ei talent! Invitați de papagal, acompaniament.   Foamea, veche partitură, încercuită, ca un ceas, se întoarce în natură, neavând nici chip, nici glas…       Măscărici … Citește mai mult