Educatie

  Am fost întrebat adesea la ce folosește omului modern studiul istoriei. Am răspuns mereu, direct sau prin articolele publicate, subliniind un lucru ce a fost multă vreme evident: istoria ne oferă o cantitate enormă de informații utile pentru relațiile dintre oameni și  dintre state. Poate mai important, cunoașterea istoriei naște în noi un sentiment … Citește mai mult

   Bătrânul se opri în mijlocul străzii, neștiind pe unde o să apuce, pierdut printre trecători și mașini. Privi către cerul de un albastru profund, privi către norii ce se apropiau de oraș. Aștepta serile, ca de obicei. De acum, serile erau mai răcoroase, își punea un scăunel în fața casei și rămânea acolo pe … Citește mai mult

   De ce nu cred că oamenii se întâlnesc întâmplător? Pentru că eu și el venim din lumi atât de diferite încât, dacă n-ar fi trebuit să ne-ntâmplăm, sigur lumile noastre  nu s-ar fi intersectat niciodată. De fapt, el vine dintr-o lume pe care o idealizez de când mă știu, iar eu dintr-o lumea-n care … Citește mai mult

În luna ianuarie exista în cadrul acestei instituții, o singură mașină de scris; aceasta deservea secțiile: secretariat, stare civilă, cadre, muncă și prevederi sociale, spațiu locative, comercial, administrativ.;    Încă începând cu anul 1947, piatra de construcții, piatra pentru pavarea drumurilor, piatra de var, argila, nisipul și pietrișul exploatate de pe albia râurilor treceau sub … Citește mai mult

Despre cele ce urmează a fi citite aici am mai discutat cu alte ocazii. Problema este extrem de spinoasă. Vine și revine constant în mentalul colectiv deoarece exprimă un dezechilibru undeva, iar pentru acest lucru aducem din nou în discuție problema. Așadar, am să încerc să procedez sistematic.   Problema în cauză privește fundamentele dreptului. … Citește mai mult

   Maria aștepta cuminte, pe scaunul tapițat de lângă calorifer, cana de ceai de mentă pe care o comandase. Era singură. I-ar fi plăcut să aibă pe cineva cu care să schimbe o vorbă, dar azi nu era cea mai fericită zi a ei. Privi în jur la toți ceilalți, care o priveau la rândul … Citește mai mult

   Prima zi a lunii octombrie a adus cea mai importantă victorie din anul 2024 pentru armata rusă: ocuparea orășelului Vuhledar. Izolat în vasta câmpie, orașul minier cu doar 14 000 de locuitori, fusese un spin în coasta dispozitivului rusesc din Donbas timp de doi ani și jumătate, grație poziției sale înalte ce domina șoseaua … Citește mai mult

și odată pierdută cheia cu care întorceam mașinăria trupului impecabila tubulatură a scheletului peisajul o luă la sănătoasa prin pădurile tropicale de la subțioara florăreselor prin strîmtoarea șoselei tăiată de ghețari înverziți. mi-am dus mîna la inimă dar nimic și nimic wilhelmina! o aripă atîrnată în ștreang imita fîlfîitul vietății împăiate și un gînd îmi … Citește mai mult

Mai din urmă…   îmi lipsesc niște semne de aer de foc și de lemne despre tine pesemne despre ce-o să însemne cînd pun capul pe pernă că nu ești vai tu eternă lipsindu-ne de-o fraternă iubire tîrzie și ternă (înseminare)   să nu mă lași să-ți povestesc vom adormi și nu va fi sfîrșit … Citește mai mult

   Da. Nu. Probabil. Dacă ne referim la vrăbiile de câmp, parțial migratoare, probabil. Nu, dacă ne referim la vrăbiile de casă ori la altele, aproximativ treizeci de specii. Sau aproape nu. Da, când ne gândim la vrăbiile din metaforele copilăriei.    Urbană de obicei, nu mi-am făcut griji pentru clasificarea micuțelor care comunică bisilabic … Citește mai mult

   Și în prezent, ca din totdeauna, mintea umană pune nenorocirile pe seama unor factori considerați ca fiind incontrolabili. Este vorba de o logică sintetizabilă în sintagma: „Așa a fost să fie!”. Ceea ce ar putea însemna și: „Așa ar fi trebuit să se petreacă lucrurile”. Ambele ziceri consemnează, de fapt, neputința minții umane de … Citește mai mult

Ceva se repetă, nu mai știu cum se numește chestiunea sau istorioara aceea care se repetă, fapt e că și eu, după aproape 50 de ani de la jocul cu persoana care vrea să facă… și casa în care am copilărit și în care tata și-a dat sufletul și mama și-a încheiat zilele, repet grija, … Citește mai mult

   Iubind, ne întâmplăm cu grijă și ne dăruim fără măsură.    Iubind, n-avem preget sau regret și ce era al nostru, nu ne mai aparține.    Iubind, dispar dorințele ascunse, căci toate au luat chip de om – chipul tău de om.    Iubind m-am făcut mare și tot iubind, și tu te-ai făcut … Citește mai mult

ce naiv din partea ta să crezi că există o singură versiune a ta în tot acest univers vast   ce egoist să crezi că există un singur tu când nici măcar acest univers nu este unic   cine crezi că te îndrumă spre locuri spre oameni?   cine crezi că îți plantează în minte … Citește mai mult

1.Poezie de octombrie   Toska, toska, toska… nu doar către moarte avem viteze diferite în trecerea noastră prin văgăunile timpului, în competiții, în splendida lene se întîmplă la fel, în dragoste de pildă, tu ai ars etapele, iar eu am rămas statornic, încăpățînat pe cale… nu e doar melancolia, depresia sau angoasa, sînt toate laolaltă … Citește mai mult

Vorbe din cotidianitatea medie   10.   Plin de afectare, mărturiseşte: – Soţia mea câştigă bine, 2000-3000 de euro lunar. – Şi? Ce-i cu asta? – Am timp să citesc, să-mi văd de ale mele, să mă perfecţionez citind. (privire „importantă” către mine). Mă întreține, nu mi-e rușine. Muncește-n Londra. – Remarcabil… Dar poţi să … Citește mai mult

Cu amărăciune, pentru ei…    Pentru ei, oamenii din bucăți care se pregătesc să ne conducă, mai departe, spre culmi de progres și civilizație… Se prăbușesc peste noi mizeriile timpului pe care îl trăim. Simțim, iată, că vorbele nu mai sunt ocrotitoare, că toate pier în ispite încolăcite peste zilele murdare de azi. Chipurile lor … Citește mai mult

Ursul din oraș Ursul nu mai are casă, a plecat greu prin oraș ca ființă maiestuoasă, nu-l lua de drăgălaș! Nu-l lua artist din fire, mersu-i fin, de dansator, e celesta mistuire, darul său de vânător. Poate-l iei trofeu, în casă… Iei două vieți în pielea lui? Ca să vezi ce fioroasă e micimea omului. … Citește mai mult

Identitatea melancolică la Søren Kirkegaard, de Flaviu Câmpean, Editura ȘCOALA ARDELEANĂ&Editura EIKON    Imaginea se propune adâncimilor disponibilizate de privire pentru a-i scoate spre și în lume aspecte ale rădăcinilor ei, ale acelor ramificații vii puțin văzute dar care împrumută părților vizibile din ea tot acel tremur necesar și obligatoriu al mișcării, necesar acelor mișcări … Citește mai mult

Surprinzătoare în film mi se pare insistența funestă a lui Miyazaki, închistarea într-un univers oceanic opac, ce rezonează cu senzația de eternitate a sentimentului oceanic descris de Romain Rolland într-o scrisoare către Freud în 5 decembrie 1927. La Miyazaki este vorba despre un univers oceanic aproape lipsit de luminozitate sau grație, precipitat pe măsura apariției … Citește mai mult

Livada de cireși amari – 2.      Totuși cam prea mult romantism, s-a gândit Alain privind cu atenție culoarea pietrelor cubice de pe caldarâm. Avea să se răzgândească însă odată ajuns la apartamentul părinților Katerinei. Parcă ar fi intrat în povestea altuia. Povestea unui exponat de muzeu. Părinții și toate rudele fetei l-au îngropat … Citește mai mult

Noaptea trecută l⁠-⁠am visat pe Gassendi! Desigur vă întrebați cine e tipul? Un fizician, filozof, de prin secolul al XVII⁠-⁠lea, fost rival al lui Descartes. Dar nu l⁠-⁠am visat de⁠-⁠asta, ci pentru că Freud povestește despre el. Pe când nu ajunsese celebru, viitorul psihanalist freca menta printr⁠-⁠o cafenea. Era doctorand, în sesiune. Vară. Dimineață. Tineri trăncănind … Citește mai mult

1.Trei gânduri… Aflate la ananghie, multe națiuni și-au găsit un colac de salvare. România – un ciolac…   Aseară la Teatro Real, Madrid, Manon Lasconi; Regie – Mihai Gadea…   „Help me make it through the night…” Din păcate, a sosit singura noapte pe care Kris Kristofferson o va înfrunta de unul singur…     … Citește mai mult

„Tel, inutile et si claustral n’est pas le lin!”  –  (Mallarmé, Hérodiade) „… vêtu de probité et de lin blanc…”  –  (Hugo, Booz endormi)     Ineficace (ca noi toţi – e cazul să o recunoaştem, – fie că practicăm, fie că nu, religia Turnului de Fildeş) şi, ca atare, inactual; inacceptabil, dragi colegi, de … Citește mai mult

   Mânați de propriile noastre dorințe și aspirații, ajungem să fim atât de prinși în planurile noastre de viitor, pe care ni le facem în mod obsesiv, încât uităm să mai fim în clipa de acum. Nu de puține ori, fie avem tendința să ne pierdem în mrejele nostalgiei sau regretelor trecutului, idealizându-l sau supraanalizându-l, … Citește mai mult

Toamna se coc roadele pământului. O prietenă îmi povestește că a fost cu familia la cules de prune. Prune grase, prune de tuleu, prune din luncă, prune de la vale… Și a făcut magiun. Când vine toamna, îmi aduc aminte și mai mult de mama, care a murit pe 8 Noiembrie, la 59 de ani. Nu a apucat să ne vadă cu adevărat … Citește mai mult

   Deseori poate ne gândim că timpul nostru aici se va termina, iar nici noi nu o să mai fim. Și atunci, cum mai putem să privim cu sens tot ce este? Lumea va fi și după ce noi vom înceta să mai fim. Timpul va curge, lăsându-ne uitării. De fapt, cine am fost? Nu … Citește mai mult

Filosofia şi friptura      Sunteţi de acord, doamnelor şi domnilor, că de cele mai multe ori unda de iubire trece şi prin stomac? Ce să facem dacă suntem oameni şi tot ceea ce este omenesc ne este aproape! După atâtea feluri de mâncare, eu cred că din când în când vine un moment în … Citește mai mult

campania de calificare la campionatul de singurătate s-a concretizat cu prima participare din istoria ființei mele, deși speram ca VAR-ul să întoarcă în favoarea mea eliminarea prin cartonaș roșu a vieții în doi prin multele goluri din stomac cauzate de anxietatea ratărilor, am devenit cel mai bun marcator al emoțiilor maligne   având un buget … Citește mai mult