Educatie

   Salutări din Marsilia, un oraș unde conversațiile curg ca valurile Mediteranei. Astăzi, ne concentrăm asupra unui aspect din ce în ce mai important al interacțiunilor digitale: prompturile de tip „persona” sau „act as”. Aceste solicitări, care indică robotului conversațional cum să se comporte sau ce rol să joace, ne permit să transformăm aceste entități … Citește mai mult

Prima pagină… Ultima poveste adevărată a lui Alexis Zorbas    Leneveam pe canapeaua din camera comună, unde și adormisem seara, după cele cîteva ceasuri de povești și mai multe sticle de vin roșu și aspru din insulă. Pe ușa care dădea direct afară năvăli Zorba gol și ud tot, apucă un prosop și-și șterse corpul … Citește mai mult

Vorbe din cotidianitatea medie   20. Afară. Afară e bine. Afară e rece. Copacii, crengile, arbuștii stradali sunt negri și nemișcați. Sevele lor s-au strâns în rădăcini. Orice ființare se adaptează, își protejează viața, pentru a o etala odată și odată. Afară sunt oameni îmbrăcați în negru, cu glugi negre. Glugi negre, mergătoare, pe lângă … Citește mai mult

Cu amărăciune, pentru ei…    Pentru ei, oamenii din bucăți care ne conduc, mai departe, spre culmi de progres și civilizație… Se prăbușesc peste noi mizeriile timpului pe care îl trăim. Simțim, iată, că vorbele nu mai sunt ocrotitoare, că toate pier în ispite încolăcite peste zilele murdare de azi. Chipurile lor tulburate de tentații … Citește mai mult

Mandala furnicilor   Punctul, urma unui soare, se răstoarnă la-nceput să înșire, să măsoare, cu furnica s-a-ntrecut.   Linia trasează înțelesul lor comun – este dreaptă sau dansează, construind ce-i oportun.   Cercul fericit ca o roată amintește că mai e de povestit, mușuroiul crește…   Pătratul unei piramide cu vărf de unt și de … Citește mai mult

ACȚIUNI ȘI PROTOCOALE, de Laura Francisca Pavel, Editura OMG- OHMYGODPOETRY    Poezia ne propune lecturi iar ca extensii ale ei toate acele transe cuprinse în (ne)înțelegerile care o însoțesc, în acelea care îi alcătuiesc și îi desăvârșesc traseele prin teritoriile ei mereu necunoscute, teritorii care se lasă astfel parcurse odată cu lectura și cu aceste … Citește mai mult

   „Cei mai mulți prozatori nici măcar nu sunt conștienți că propoziția pe care o scriu are un sunet, nici măcar nu sunt preocupați de sunet în proză. Kerouac a fost primul scriitor pe care l-am întâlnit care și-a ascultat propriile propoziții ca și cum ar fi fost construcții muzicale, ritmice, care ar putea urmări … Citește mai mult

   Dacă madam Roza se refugiază în amintirile sale nu tocmai rozalii din lagărul de concentrare, Momo ar putea fi caracterizat drept un copil fără trecut și fără prea multe pârghii genealogice pe care să se sprijine existența sa. Povestea sa se construiește pe măsură ce se istorisește, cu o sintaxă crudă, uneori stupidă sau … Citește mai mult

Trei gânduri… Florian Coldea despre Doru Trăilă:Trăi-l-ar Dumnezeu! Noi două nu suntem de la Nordis. Noi am avut alte succesuri.   Nu înțeleg de ce noi, românii, susținem că nu avem mari oameni politici cum au avut și au alții.     2.Pressler       În urmă cu doi ani se stingea din viață, la … Citește mai mult

MICĂ PARABOLĂ A PRESEI   Pentru că oamenii păreau să nu mai creadă nici în Paradis, nici în Infern, cele două întreprinderi trans-mundane hotărâră să trimită pe Pământ agenţi destoinici de publicitate. Duminicile, după sfânta liturghie, aveau loc diverse reuniuni de advertising extratemporal, de celestial sau diabolical promotion. Participau la ele, îndeobşte, câinii de pază … Citește mai mult

   În seara de aprilie, Manciu tocmai oprise trăsura în fața prăvăliei unor lipscani, când o zări pe Mărmănjica. Dondăia pe lângă mârțoaga înhămată la jalnicul ei căruț, încercând să îmbuneze animalul, care se speriase, pesemne. Vizitiul îl freca pe o crupă, privind în jur cu ochi speriați. Se vedea că niciunul nu mai călcase … Citește mai mult

   Nicicând în istoria umanității imaginile nu au avut un impact și o răspândire atât de semnificative ca în prezent, devenind poate cele mai importante mijloace de divertisment și persuasiune în momentul de față. Totuși, ca în cazul oricărui aspect al vieții care a avut parte de o evoluție fulminantă, ar fi ideal să vedem … Citește mai mult

Suntem, fiecare din noi, printre ceilalți, și ne regăsim în părți din ceilalți. Se mai spune și că, ce nu ne place la ceilalți, nu acceptăm nici la noi. Când anume spunem că iubim pe cineva?    Ni se întâmplă, poate, de multe ori, ca și cei pe care nu îi plăcem deloc la un … Citește mai mult

ALFRED JARRY CÂNTECUL DESCREIERISIRII Multimp, io fost-am meşter în arta ebenistă, Pe Champ d’ Mars, parohia Toussaint. Consoarta mea, De jună,-mbrăţişase profesia de modistă. – Apă având, mereu, după ce bea. Duminica, când cerul n-avea urmă De nori, ne înţoleam la fix, şi hai Să urmărim, cu o întreagă turmă,-n Ru’ d’ l’Échaudé, spectacolul dihai. … Citește mai mult

    Am așteptat, mărturisesc, cu nerăbdare noua montare târgovișteană a Doamnei Mălina Andrei. Ni s-a „promis” un spectacol de teatru-dans, sensibil și emoționant, despre confruntarea propriilor demoni, dar și a demonilor celorlalți membri ai familiei, un dans fascinant al ego-ului și alter ego-ului. Este vorba despre Casa Bernardei Alba, de Federico Garcia Lorca…    Și … Citește mai mult

Taxa pe ulei Aşa cum am mai spus şi în celelalte episoade, dacă e să ne raportăm la relaţia omului, cetăţeanului, cu statul, omul, cetăţeanul, are atâtea obligaţii faţă de stat, obligaţii sub formă de taxe, unele, să zicem, necesare, altele făcute să mai scoatem un ban din buzunar. Ideea de a pune fel de … Citește mai mult

neputințe ascunderi care acceptă tăceri. durere atinsă de gest nemișcat înțeles de o mână care încearcă să strângă cu degete moi altă mână. priviri rătăcite, uitate în punctul în care mirarea vrea să rămână. alunecări în dorințe care se pierd în drum spre miracol. amăgiri. neputințe, desigur. vise dispar în insomnii domesticite de tremur. anomalii … Citește mai mult

Motto: două inimi pe un catarg al rațiunii   Timpul ne măsoară prin clepsidra neobosită, noi îl însoțim cu nerăbdarea născută din verbul a fi    Ce vijelios ne curge timpul, ni se scurge printre degete, nici nu ne dăm seama când ajungem la o bornă periculoasă. Am trăit vremuri atât de frumoase și am … Citește mai mult

     Mă întorc la începutul lumii, el este acum. Oameni și locuri nemaivăzute își deslușesc  gândurile, culorile și muzica, miresme… Fără să îi cunosc, fără să îi știu, îi simt ca pe mine însămi, partea de necunoscut este locul firesc al lui Dumnezeu.      Trăim ființa noastră universală printre cuvinte – catedrale, foșnind clopote de … Citește mai mult

   „Stai să-ți spun, stai să vezi, ai sau n-ai dreptate, am știut de mult, habar n-aveam, nu te cred, nu mă-nțelegi, te-nțeleg perfect, iert dar nu uit, sunt prost de bun, nu mă lua de prost, extraordinar, n-am mai văzut, n-am mai auzit, în el avem încredere, el ne salvează, românii sunt cei mai … Citește mai mult

   Nu, pentru noi Radu Părpăuță nu a plecat, chiar dacă e pe undeva, printre îngeri, și le spune povești…  Mai avem încă multe dintre gândurile lui de ieri și continuăm, o vreme, să vi le spunem… Cu un colț de lacrimă…   Viața este puternică…      A pătruns şi în perimetrul cimitirului, iar cimitirul … Citește mai mult

Deși la marginea disperării se balansează pe un picior șchiop frica oamenilor de singurătate, trăim cele mai singure zile ale omenirii. Chiar dacă încercăm disperați să ne înconjurăm de ochi, de mâini, de aplauze și de scopuri, eșuăm cu fiecare zi și ne cuprinde pe toți o însingurare pe care o băgăm de seamă mult … Citește mai mult

   Astăzi vom discuta puțin mai rece despre un subiect cât se poate de cald. Atunci când este predată cu har, istoria se învață vibrând, te prinde, este poveste, te acaparează și te inspiră. Dar, cum spuneam, încercăm prin acest articol să lămurim „tehnic” rolul și importanța istoriei în devenirea unui individ și a unei … Citește mai mult

    Mi-a plăcut mie, așa naivă cum am fost, să cred că noi, românii, avem o identitate comună pentru că trăim într-o placentă cu un lichid amniotic comun, numită suflet românesc. Și mi-a plăcut să cred că așa cum vorbești despre cerul Spaniei, culorile Mediteranei sau nisipurile Saharei, se poate vorbi despre unicitatea limbii române, … Citește mai mult

Și sună adevărat de-a lungul veacurilor, că fără Dumnezeu eu sunt nimic, din neant născut, un vid golit de aspiratoare, un râu uscat, o piatră fără viață… Mă uit la cerul cu bijuterii, Dumnezeu a oferit… Noi, cu o frumusețe de nedescris, pentru ciripitul ciocârliei, pentru penajul cintezei, pentru țipetele pescărușilor, pentru gânguritul porumbeilor… Lăudat … Citește mai mult

   Sfatul Popular al Orașului hotăra ca data de 10 septembrie să fie data limită până la care locuitorii puteau preda cotele obligatorii de secară, orz, ovăz și mazăre.    Târgoviștea se confrunta în acest an cu o criză de gaze naturale, fapt care determina Comitetul Executiv să decidă în septembrie, reducerea numărului de focuri … Citește mai mult

Deoarece de foarte multe ori am fost acuzat că promovez idei anarhiste – asta pentru că îmi exprim o critică generalizată asupra clasei politice – simt nevoia de a descrie puțin ce înseamnă anarhismul ca teorie politică. Cei mai mulți oameni consideră anarhia – și anarhismul – ca fiind răul absolut ce se petrece într-o … Citește mai mult