Educatie

De ce istoria orală ne face mult bine    A cunoaște lumea de azi prin memoriile de ieri, mi se pare o bună șansă de evaluare socială. Îmi place istoria orală pentru că oamenii, povestind, liberi de concesiile subiective, reușesc să dezvăluie evenimente, comunități, tipuri de interacțiuni umane, roluri sociale, destine, obiceiuri și mici istorii … Citește mai mult

Anul nou   Anul nou pe cerul șubred, iar în sobe, galaxii… Iată, sper… Și, iată, cred… Mă feresc sau mă apropii?   Capra, Ursul sunt Cezarii! Suflă veșnicia-n ler… Scrijelesc pe cer stejarii, ascuțindu-se, de ger.   Suflet de vioară hăituit de tobe-aprinse, un pisic cu ochi de ceară, licăre sub ceruri ninse…   … Citește mai mult

Interioare Aici locuiește frica, de Dan-Liviu Boeriu, Editura HUMANITAS    Interioarele ascund sau protejează intimități, le asigură condițiile în care se pot lăsa (sur)prinse, expuse și uneori explicate, făcute să se înțeleagă în urma acestor desfășurări și impresii care se protejează și își păstrează nevăzute și neatinse cele mai multe dintre mișcări astfel. Sunete se … Citește mai mult

   Janis Joplin face dragoste literalmente cu publicul și ajunge într-o stare de extaz! – Donn Alan Pennebake despre Janis în timp ce o asculta cântând la Festivalul din Monterey, în 1967…    Era iarnă în portul din Texas, când Janis s-a născut. O zi de ianuarie a anului 1943. A fost primul copil al … Citește mai mult

Trei gânduri… Citesc și mă dumiresc de unde o știam: „Știați ca în tinerețe Diana Iovanovici Sosoaca a dansat în Lacul lebedelor? A interpretat malul stâng.” Chiar dacă nu candidează, eu votez cu Ancuța, fiindcă e singura care știe cum poate merge România înainte: în MARȘarier! Anca Alexandrescu ne-a asigurat ca, în eventualitatea în care … Citește mai mult

„AMINTIRE CU MIROS  DE FARMACIE CURATĂ”   Pe atunci, mergeam la farmacie nu ca să cumpăr alifii sau hapuri, dar pentru că mă fermecau nenumăratele-i sertare de palisandru sau mahon, cu litere negre în chenar oval, tot negru, scrise pe plăci de alb email, – ce-mi evocau inscripţiile funebre şi, mai ales, heliogravurile în sepia … Citește mai mult

   Citești un roman și te încântă, iar la câteva săptămâni după aceea constați că puține lucruri ți⁠-⁠au rămas în minte, uneori doar episoade, alteori un nume de personaj. Ții minte o scenă, dar ai uitat cum se termină cartea. Rămâi doar cu un gest fragil, pomenit în fugă, alcătuit din câteva cuvinte, dar cu … Citește mai mult

   Dorul este nu doar unul dintre cuvintele intraductibile și pline de sens ale limbii române, ci și unul dintre cele mai cuprinzătoare pe care le avem la îndemână. În dorurile noastre încap toți oamenii cărora le simțim lipsa și pe care i-am mai vrea aproape măcar o dată, toate clipele pe care le-am trăit, … Citește mai mult

    Cartea mea cu prieteni continuă, astăzi, cu un poet talentat, profesorul de filosofie Mircea Drăgănescu… Și se potrivesc, iată, lucrurile noastre de suflet… Pe 20 martie, la ora 14, la Teatrul „Tony  Bulandra”, sala Hugo Wolff, o dublă lansare de carte: Mirel Lazăr – Interior cu lumină filtrată și Mircea Drăgănescu – Cuvinte înrudite … Citește mai mult

   Ce am mai învățat și despre ce mi-am mai amintit, Având ocazia să stăm de vorbă cu alte persoane, despre cine ne amintim că mai suntem, după tot prin ce am trecut, într-un decurs? Mai întâi, îi găsim și îi regăsim pe ceilalți, în diferite circumstanțe, sau, altfel spus, în alăturare cu acele circumstanțe. … Citește mai mult

Creionul (2)    Deşi primele creioane produse la scară industrială au fost realizate în Europa şi exportate peste ocean în Statele Unite, războiul izbucnit în Europa a blocat aceste importuri, iar americanii s-au văzut nevoiţi să-şi producă singuri creioanele. Astfel, William Monroe, tâmplar în oraşul Concord, Massachusetts, a făcut în 1812 primele creioane de lemn … Citește mai mult

*   Sub luna prea galbenă, lumea adoarme în blond; identice – luna şi lumea, der Mond et le Monde.     UN LIMERICK OCAZIONAL   O Domnă de prin Magdeburg şi-ar fi dorit ca,-ntr-un amurg, să murmure un limerick eroul căruia-i Erick Satie, chiriaş într-un foburg.   DUPĂ DMITRI VOLKOGONOV – Cât fac 12 … Citește mai mult

îmbrățișare îmbrățișare recunoscută de corp și uneori numită mirare. ordine scrisă a lumii în care intimitatea se recunoaște firesc îmbrățișare numită exact după afinitățile aduse de atingerile ei. nelămurire rămasă mereu în cea mai lungă plutire îmbrățișare ca o salvare amânată mereu. amoroase închideri în sine ale gestului continuu învățat să fie sau să rămână … Citește mai mult

Motto: două inimi pe un catarg al rațiunii   Fericirea are egal cu Ea însăși, Sinele cu Sine, Eul cu Eu    Și a fost o zi, o sărbătoare de notat, o lecție de dragoste care dăinuie în timp, o filosofie complexă. Iubirea este gesticulația sufletului pentru trup, punctuația minții pentru sine, un spectacol al … Citește mai mult

      Numele de Mărțișor este mai mult decât puful alb din piept, pe care îl poartă, ca pe o medalie, pe blănița neagră – mica felină și-a pierdut puii, și-a fracturat o lăbuță, dar tânără și magică, precum o nuielușă de alun, nimic nu o împovărează – aduce voie-bună oriunde merge zglobiu, cu privirea sus, … Citește mai mult

   Putem auzi sunete la care nu ne gândim intenționat? Ne concentrăm adesea spre ceea ce ne facilitează acomodarea la mediu și ne ajută să relaționăm ori să facem ce trebuie pentru noi, pentru alții, pentru a corespunde unor așteptări. Cu ironie spunem despre alții că aud doar ce le convine, că așteaptă să audă … Citește mai mult

Nu, pentru noi Radu Părpăuță nu a plecat, chiar dacă e pe undeva, printre îngeri, și le spune povești…  Mai avem încă multe dintre gândurile lui de ieri și continuăm, o vreme, să vi le spunem… Cu un colț de lacrimă… Despre porumb şi alte chestii    Porumbul, planta introdusă în țările române în secolul … Citește mai mult

Ploua torențial deja de două zile. Nu îmi plăcea să ies din casă pe vremea asta, însă rămăsesem fără ceai negru și trebuia să merg până la magazinul din celălalt capăt al orașului pentru că acolo găseam mereu ceaiul meu preferat, săculeți pentru infuzat și fructe uscate de pus în ceai pentru a-i da aromă. … Citește mai mult

   Într-un oraș plin de viață, pe lângă primărie, steagurile fluturau în vânt, mândre și colorate. Instituțiile, cu viclenia și înșelăciunea lor, vegheau tăcut asupra oamenilor grăbiți care treceau pe lângă ele. Nu departe, lângă doc, în piața navigației, birourile erau pline de forfotă. Oameni ocupați mergeau grăbiți, îndeplinindu-și sarcinile zilnice. Printre ei, toate femeile … Citește mai mult

Ultima mea carte, una de proză scurtă, a sosit caldă de la tipar. Editura Bibliotheca, mulțumesc! Prietene Hipocrate, mulțumesc de asemenea! Este un moment greu pentru receptat cărți, dar pentru mine, un moment bun în refacerea respirației accelerate! Ecaterina Petrescu BOTONCEA este medic și scriitor, membră a Uniunii Scriitorilor din România…  

Comisia permanentă pentru învățământ, din primărie, desfășura o campanie de informare a elevilor, pentru evitarea frecventării cinematografelor și a altor locuri aglomerate, în scopul stopării extinderii numărului cazurilor de poliomielită.    În același sens, comisia permanentă pentru sănătate organiza, în acest an, o conferință privind modul de tratare a poliomielitei, dar și un simpozion dedicat … Citește mai mult

Nu îmi propun să conving pe nimeni, prin comentariile mele cu privire la ultimele evenimente de politică externă. Sunt un exercițiu personal și manifestarea unei pasiuni. Deși mi-am încheiat de foarte mult timp studiile, mă consider tot student și am, de fiecare dată, în fața figurile profesorilor mei. Ei stăpâneau cu adevărat știința istoriei relațiilor … Citește mai mult

Stoparea ajutorului militar american pentru Ucraina a venit într-unul dintre cele mai nepotrivite momente. Forțele Kievului se aflau în ofensivă în Torețk și Pokrovsk și se apărau cu greu în intrândul de la Kursk. Chiar mai gravă decât stoparea trimiterii de muniții a fost stoparea trimiterii de informații, domeniu în care americanii nu puteau fi … Citește mai mult

Știți că prima oară când s-a „culturalizat” această formulă pe care o foloseam adesea în copilărie, adică „ce bine îmi pare că ai luat țeapă!”, spusă de obicei golanului căruia îi mergea mereu bine și bătea pe oricine îi ieșea în cale, s-a întâmplat cu Adrian Năstase. I-au dedicat o melodie în acest sens. Am … Citește mai mult

Starea de fapt este cît se poate de gravă – are bube dulci, fibrilaţii, acnee. Nu i-ar strica un plasture, o compresă cumva cu otavă. Cădem de acord, ar fi o idee. N-avem timp. Delirează şi mă tem c-o vom pierde. Îi pun mîna pe frunte: e sloi! Greu să găseşti printre îngeri de cocs … Citește mai mult

tu să îi spui tăcerii că e vinovată povara n-o lăsa vorbirii mele (dorere)   e aer între voi mai respirați (gelozie)   pe umăr îmi stătea o întrebare a cui ești tu iar umărul din partea cealaltă somnul ți-l odihnea (a mea ești oare)   mi-e teamă că ne vom cunoaște cînd va fi … Citește mai mult

   Asocierea SUA unor apucături imperiale, deși avem de-a face cu o republică, nu este nici rară, nici neașteptată. Termenul de republică imperială i se datorează unui gânditor francez, lucrării sale „Republica imperială. Statele unite în lume 1945-1972„. Argumentele pentru un astfel de calificativ autorul le găsește în politica externă postbelică a Americii. O politică … Citește mai mult