Educatie

Să ne întrebăm, azi e timpul…     Și cum ar fi? Să socotim că fiecare lucru trebuie să aibă locul lui, ca și toate celelalte din lume, să respectăm rânduielile și să ajungem îngăduitori cu ceea ce spun și fac cei de lângă tine, bucuria și fericirile mărunte să ne ademenească tot mai rar, să … Citește mai mult

RENI & ALBANI Pe cititorul intrigat, pesemne, că numele celor două entităţi din titlul însemnărilor de faţă nu sunt articulate cum s-ar cere, cu dublu ii, anume Renii & Albanii, dat fiind faptul că evocă două triburi, două seminţii sau două speţe ce amintesc, de pildă, de volci şi de sugambri, de murni şi de … Citește mai mult

Conjuncție   Un zâmbet alungat din grădini, pe buze, lasă cer roșu în obraz.   Un dans, tocind cuvinte, tăcere ce ascute…   Mintea, ac solar…       Floare de cerc   În luna plină urcă melcii, am întins-o cu o furcă, în patru anotimpuri, pe cord, nicio poezie, drum spre casă numai…   … Citește mai mult

se încălzește la flacără mică sângele sacrificat Iisus ca o găină plânge și își îndreaptă ciocul spre cer: iartă-i, Tată, că (nici) nu mai știu semnificația pentru care (întâi de toate) îmi fură ouăle-copii ca să le vopsească în culoarea sângelui divin în magazine oamenii se bat pe ingrediente efemere aș vrea să se știe … Citește mai mult

Vremuri îmbârligate, de Marian Ilea, Editura EIKON    Această impresie că scriitorii, că prozatorii mai ales, ne trimit în călătoriile lor mereu și mereu în acest peisaj multicolor (de)scris și (cu)prins în textele lor diversificate și mai niciodată simplificate, în acele texte, proze, povești, povestiri și romane întotdeauna încărcate de stările intensificate prin scris ale … Citește mai mult

,,Mi-ar plăcea să fiu la Viena și la Calcutta,/ să prind fiecare tren și fiecare barcă/ să mă înghiți cu fiecare fel de mâncare./ Om de modă, chimist, curvar, bețiv, muzician, pictor, acrobat, actor/ Bătrân, copil, escroc, huligan, înger și demon, milionar, burghez, cactus, girafă sau corb;/ Laș, erou, negru, Don Juan, proxenet, domn, țăran, … Citește mai mult

Lanțul porcăriilor… Se lungește cu încă o verigă riscând să compromită nu atât oameni, cât instituții… „Cineva din Colegiul CNSAS, interesat politic, a manipulat cu bună intenție presa (G4Media), pe fondul previzibil al necunoașterii legii, a practicii judiciare și arhivelor represive. Să ne lămurim cu începutul, că o să auziți masele de guriști care o … Citește mai mult

   Luna aprilie este a eroilor aflați la final de război, iar efigia ei este calul, însoțitorul și sfătuitorul eroului, animal dual, benefic și nefast, în aceeași măsură. Învins și îmblânzit, poate fi considerat un simbol al triumfului. În mitologia românească există cai înaripați, strălucitori și benefici, adeseori mesageri divini și protectori ai luptătorilor, însă … Citește mai mult

Renașterea și reinventarea nu sunt doar niște idealuri, ci etape ale vieții pe care le traversăm, de multe ori, fără să ne dăm seama. Nu este vorba întotdeauna de schimbări drastice ci, mai ales, de modul  în care simțim că ceva în noi nu mai funcționează ca înainte sau nu mai poate funcționa de acum … Citește mai mult

   Timpul curgea altfel de unde am plecat eu. Colegele mele de breaslă de la ,,Cantacuzino’’ și ,,Ienăchiță’’ își aduc aminte de șerbetul servit de mama mea, nouă, în după-amiezele toride de vară. Eram niște copile care nu ne grăbeam să devenim adulți, dar destinul avea alte planuri cu noi. Strictețea era de rigueur. Mai târziu, deja studentă, … Citește mai mult

Pixul    În anul 1961 apărea pe ecrane un film tulburător, cu titlul Vă place Brahms? (Distribuţie: Ingrid Bergman, Anthony Perkins. Regia: Anatole Litvak), adaptarea cinematografică a romanului „Vă place Brahms?”, al scriitoarei franceze Françoise Sagan. Titlul acesta a devenit o întrebare la modă pentru multe generaţii, chiar dacă, de cele mai multe ori, întrebarea … Citește mai mult

   Ce înseamnă a fi alături? Nu suntem asemenea unii cu ceilalți, dar putem fi aproape cu cel de lângă noi. Cum putem să avem relații mai împlinite cu ceilalți? Cum putem să trăim vieți mai împlinite? Cum putem să simțim în viețile noastre mai mult sens? Ce ne motivează, în acțiunile noastre pozitive? Putem … Citește mai mult

Zmeul cruciat   Zmeule, nu mai pot să te ştiu trist că înălţarea la ceruri a lui Crist nu s-a făcut cu cruce cu tot: atunci, capul, braţele, trunchiul şi picioarele sale s-ar fi odihnit pe cele două diagonale, în rouă de sânge şi lacrimi, ale dumitale; iar peşchirul din jurul şoldurilor lui ţi-ar fi fost … Citește mai mult

doliul liniște mereu îndoită de scurgeri de gând. înfofolire continuată întotdeauna de absențele lungi exfoliate de umbre alungite, subțiate, prelungi. zbucium zdruncinat de căutări respirate și adoptate de fapte. anumitele zgomote lungi refugiate în știute ecouri. seară în lume, sunete curg, stele încearcă lumini. să asculți, să parcurgi, să notezi cât mai mult înțelegi din … Citește mai mult

Motto: două inimi pe un catarg al rațiunii   M-am întors în mine atunci când am întâlnit ecoul sufletului boem, ceasul adevărului divin   Într-un anotimp al florilor, care pare atât de demult și atât de departe, mi-am găsit busola și m-am întors la mine, înainte eram singur în cuvânt, eram plecat în amintire. Trăiam … Citește mai mult

Ca un pelican, Te-ai rănit în coasta Ta, Cuvinte; Și-ai dat viață l-ai Tăi fii, care au murit, Răspândind asupra lor izvoare vii    Ideea tabletei mi-a venit uitându-mă la filmul care a apărut anul acesta, Ultima cină – The Chosen: The Last Supper. Este un film care, de fapt, face parte dintr-o mini serie. … Citește mai mult

   Bunătate… Cuvintele n-ar mai ridica ziduri  dacă oamenii ar fi de piatră, și nici statui, dar în cer nu se sapă. Copacul nu și-ar mai lăsa florile, dacă niciun copil nu i-ar zâmbi, căutându-le, apoi, pe coarne de cerb, și nici culorile nu s-ar mai face om, dacă omul n-ar fi lumină.      … Citește mai mult

   „Căci duhul e osârduitor, iar trupul e neputincios.” – (Marcu, 14,38)       Revin uneori cu gândul la aceste cuvinte ale Mântuitorului, spuse ucenicilor săi înaintea patimilor sale. Ele sunt actuale și acum pentru mulți dintre noi, purtătorii unui trup puțin vrednic de luptă. Vrem de multe ori să facem ce este bine, cele … Citește mai mult

   Nu, pentru noi Radu Părpăuță nu a plecat, chiar dacă e pe undeva, printre îngeri, și le spune povești…  Mai avem încă multe dintre gândurile lui de ieri și continuăm, o vreme, să vi le spunem… Cu un colț de lacrimă… La stropit via (2)      Soarele retează via cu ultimele raze. O umbră … Citește mai mult

L-am întâlnit în visul care s-a împlinit la Răsărit, pe cerul înroşit de raze purta crenguța de finic, albastrul îl lăsa să-i cadă din gând, din frunte, din priviri, şi verde crud stropea pe ramuri şi alb stropea, mult alb, să dau, să am, argint şi lacrimi împletea în filigran peste mesteacănul iubirii cu două … Citește mai mult

Gânduri în așteptarea Învierii     În aceste zile, in Săptămâna Mare, este esențial să ne reamintim trei lucruri deosebit de importante: unde suntem, cu Cine suntem și ai Cui suntem. Aș putea scrie multe despre toate încercările prin care am trecut, despre stările de disperare și resemnare, dar pot spune cu încredere că sunt doar … Citește mai mult

Mai țineți minte când ne spuneau profesorii despre poeți că-s melancolici și nostalgici? Credeam că sunt niște nebuni cu toții, până ce-am început să fac și eu parte dintre cei nebuni. Mi-am dorit să fiu artist, dar n-am știut cât de fragili sunt artiștii. Ca să alinăm durerea muritorilor, sufletele noastre se frâng adânc, iar … Citește mai mult

   Alături de Frontul Plugarilor, PSD reprezenta partidul cu care PCR încerca să se legitimeze, în anii de după război, în încercarea sa de a schimba ordinea social şi politică din România.    În iulie 1947, existau în judeţ un număr de 8591 de membri cotizanţi, cei mai mulţi din Târgovişte, urmată nu de celelalte … Citește mai mult

Există două atitudini pe care le adoptăm în fața suferinței. Prima este aceea de a o respinge. Nu-și are locul în lume, sau, dacă în lume poate exista, departe, atunci nu are ce căuta în viața fiecăruia. Suferința personală este inegalabilă – este purul criteriu de certificare a individualității. Nimic nu mă face să mă … Citește mai mult

Peronul era gol, așa cum era mereu la ora 3:33 dimineața. Nu venea niciun tren. Nu pleca niciunul. Și totuși, în fiecare noapte, la aceeași oră, el era acolo. Bărbatul cu pălărie învechită, îmbrăcat într-un palton gri, stând nemișcat lângă semnul de avertizare, cu privirea fixată în tunelul întunecat. Nu cerea nimic. Nu spunea nimic. … Citește mai mult

   Nimeni nu ajunge nicăieri singur: nici sus pe slăvi, nici jos în noroi, nici în aer, undeva la mijloc. Suntem și noi, ca orice pe lumea asta, influențabili și instabili, mișcați și schimbați de satul în care ne-am cumpărat apartamentul. Fie că ne place sau nu, am fost formați precum bulgării de zăpadă dați … Citește mai mult