Educatie

Icoană pentru amândoi, de Constanța Popescu, Editura Bibliotheca    Scrisul păstrează și scoate la iveală mereu neștiute și nebănuite resurse ale celor care îl folosesc, ale celor care își mută părți conștiente sau nu ale sinelui în cuvinte și în acest proces (in)conștient al desfacerii lor către lume, (în)spre cât mai multe dintre spațiile ei … Citește mai mult

,,Azi-mâine, se face ora să dăm atac la bastion./ Când mă voi întoarce, dacă mă voi întoarce,/ în contra fricii în loc să descântați cu păr de lup/ zăpada părului meu s-o topiți la chibrit.” – Constant Tonegaru, Plantația de cuie, din volumul cu același nume (1945)    În una dintre zilele de la sfârșitul … Citește mai mult

   În teza sa de doctorat în medicină din 1932, De la psychose paranoïaque dans ses rapports avec la personnalité (Despre psihoza paranoică în raporturile sale cu personalitatea), tânărul psihiatru Jacques Lacan abordează structura paranoică în relație cu personalitatea, în sensul în care paranoia nu se definește numai în raportul subiectului cu propriile idei sau … Citește mai mult

Gândirea mitocană sau o „chestie” numită Teodor Baconschi    Amestecându-se în clinciul în care se află încleștate două monumente ale neamului prost – Traian Băsescu și Marcel Ciolacu – finuțul Teodor Baconschi îi reproșează celui de-al doilea că i-a amintit celui dintâi „chestia cu Petrov”, chestie care, vezi bine, nu se face, căci, evident, pentru … Citește mai mult

LILALB „Să ne imaginăm un om care poartă tot timpul în buzunar o foaie de  hârtie  pe care numele culorilor sunt corelate cu pete de culoare. Am putea spune că nu ar fi plăcut să porţi cu tine un astfel  de tabel cu eşantioane şi că mecanismul asocierii este ceea folosim întotdeauna în locul lui…” … Citește mai mult

   Aproape scris dintr⁠-⁠o singură frază, ca o tiradă de orator emfatic, Toamna patriarhului povestește despre un dictator, ceea ce, la vremea apariției lui în română, te ducea imediat cu gândul la dictatorul nostru de⁠-⁠atunci, cu un fel de speranță, în roman spunându⁠-⁠se de mai multe ori că domniile tiranilor, în cel mai rău caz, … Citește mai mult

   Dintotdeauna, oamenii au simțit o nevoie profundă de ordine și sens, nevoie care le-a ghidat comportamentele și obiceiurile. Această tendință nu este doar o manifestare dictată cultural sau o reacție la haosul lumii, ci o parte fundamentală a naturii umane. Când existența este adesea impredictibilă, când schimbarea este singura constantă, căutarea unui fir care … Citește mai mult

Prima parte    Când ne speriem de furia destinului, ne întoarcem în trecut, căutăm răspunsuri. Există o predestinare de care nu putem scăpa. ,,Așa a fost să fie!’’ Este concluzia romanului. ,,Tess of the D’ Ubervilles’’. Așa i-a fost ursit. ,,Destinul se definește mai curând fizic decât metafizic, mai degrabă prin mecanica sa indestructibilă decât prin semiotică…’’, punctează profesorul universitar Codrin Liviu Cuțitaru, în  articolul ,,Pe ce … Citește mai mult

Stiloul       Stiloul are o istorie cel puţin la fel de fascinantă. Primul sistem stilou-hârtie a apărut în Egiptul antic. Scribii faraonilor şi marii preoţi foloseau trestii cu capetele cioplite sub forma unor filamente capabile să reţină cerneala.    Odată cu trecerea timpului, pe măsură ce calitatea pigmenţilor s-a îmbunătăţit, stilourile s-au transformat în … Citește mai mult

LA PLUS HAUTE TOUR „Doamnelor golance, domnilor golani, netrecuţi prin lance, încă, de ulani…” Orişicât de chinui, nu ştii să-l continui: întărită, lava-n crater taciturn, – cântecu-ntru slava celui mai ’nalt turn ţi-a rămas nemai încheiat, din mai. Fi’ndcă o petunie, pe pustii alei (13 iunie e chiar ziua ei), i-a ieşit în cale fluşturimii … Citește mai mult

cuvinte am înțeles cuvinte fără să le știu țesătura, desenul, textura și fără să parcurg suprafețele lor deseori alungite în fragmente liniștite de text și uneori scoase, aduse în delicatul context unde își desăvârșesc și își duc la un capăt alura. le-am păstrat înțelegerea mereu pentru mine ca și impresiile pe care le ordonam în … Citește mai mult

Motto: două inimi pe un catarg al rațiunii   Deasupra noastră este Cerul și Bunul Dumnezeu, universul și credința, știința de a fi smerit în propriu-ți Eu    Ridic privirea într-atât încât să fiu ceea ce sunt, nimic mai mult, sunt Eu în propriul meu trup, cu sufletul deschis într-o lume închisă în colivia fardată … Citește mai mult

   Copil fiind, citeam despre isprăvile pe care le-a făcut Wilhelm Tell. Motiv pentru care prima mea arbaletă a fost făcut dintr-un umeraș „produs” din șifonierul „îndelung scârțâitor” al bunicilor. Am avut o copilărie fericită, așa cum am mai scris, plină de aventuri, iar dedicarea mea pentru armele medievale vine din această perioadă.    Wilhelm … Citește mai mult

      Ziua nu se mai încrede în soare, cine știe de unde are el lumina și ce fel de lumină este aceea, de se plimbă și se schimbă după vânt și ploaie! Deși stabilitatea este cea mai bună încredere, a te feri de amorțire și confort înseamnă a-ți păstra vie natura perceptivă.       Luminarea la … Citește mai mult

   Punem în cuvintele noastre semnele legate de stările proprii ori ale altora, arătăm sau ascundem intenții, sentimente, decizii și se poate spune că avem o colecție de expresii de care ne folosim, uneori chiar în exces. Sigur, normalul este să ne spunem între noi ce dorim să comunicăm dar, parcă, ajungem să constatăm că … Citește mai mult

   Nu, pentru noi Radu Părpăuță nu a plecat, chiar dacă e pe undeva, printre îngeri, și le spune povești…  Mai avem încă multe dintre gândurile lui de ieri și continuăm, o vreme, să vi le spunem… Cu un colț de lacrimă… La stropit via (1)      Când te uiți în sus „pe coastă”, vezi … Citește mai mult

Crizele memoriei…    O zi frumoasă, o zi mișto de vară… De început de vară, nu din aceea toridă, nu caniculă, o vară plăcută, patriarhală, îmbietoare și îmbătătoare… Iunie 2006, într-o zi de vineri, proaspăt absolvent și angajat la stat, relaxat pe scaunul pufos, cu Dunhill-ul într-o mână și mouse-ul în cealaltă, verificând ultimele noutăți … Citește mai mult

   Proiectele orașului, care nu depășeau suma de 50 000 de lei erau avizate de Sfatul Popular, o comisie creată în acest scop la 31 ianuarie avându-i în componență pe inginerul Nicolae Cociu (șeful secției de Gospodărire Comunală) – președinte, Viorel Toader (șeful secției de Arhitectură și Sistematizare) – secretar, inginerul-șef IGOT – Gheorghe Constantinescu, … Citește mai mult

din punctul în care mi s-a cățărat sufletul, se vede viața ca-n palmă. recunosc cît se poate de clar cucuiele de la zece porunci – sînt coline înverzite. recunosc văile plîngerii scăldînd așteptări în zadar, victorioase eșecuri. sînt la locul lor vînătăile, cicatricele arse de soare, care au făcut din mine un învingător… cum știți, … Citește mai mult

am avut grijă să te ruinez acum că nu mai ai nimic poți mirosi toți brazii neîmpodobiți poți călca pe începuturi de vise dar vei dormi (întîiul solilocviu)   nu vezi ce șleampătă ți-e linia vieții îndreapt-o cu ceva sau mai bine vino din partea cealaltă (al doilea solilocviu)   să-mi spui tot ce nu … Citește mai mult

   Fără îndoială, memoria colectivă, cât și imaginarul aferent acesteia, par să fie mai bogate decât acea formă sistematizată pe criterii științifice, ideologice, pedagogice etc., cunoscută ca fiind ISTORIA. Ceea ce, în paranteză fie spus, vechii grecii își imaginau că ar fi  depozitara memoriei unei colectivități umane. Și, mai mult, aceasta s-ar afla sub auspiciile … Citește mai mult