Educatie

   Dacă mâine-ar dispărea lumina soarelui, ce ne-am face cu toții? Dacă universul decide să-nghită toată lumina soarelui, atunci nici stelele nu vor mai lumina, iar luna nu va mai putea călăuzi pe nimeni în liniștea nopții. Atunci, ce-ar mai scrie poeții? Despre ce să scrii când niciun astru nu se oglindește într-o apă, ori în … Citește mai mult

Știri din sport la tv:…Ceva rezultate de pe la Euro… Ceva cu suporterii, tot de pe la Euro… Ceva cu… fotbalistul român Mann la salon, cât s-a tuns, cum s-a tuns… Aoleuuuu!    Dacă aș fi fost comentator la Euro, aș fi strigat ocazional și câte un jucător român… Să facă pe ei de frică în … Citește mai mult

Înainte de primul război mondial judeţul nostru se afla, alături de Prahova, pe primul loc în ţară la industria extractivă, remarcându-se la petrol, lignit şi piatră. Prin urmare personalul care lucra în acest domeniu era destul de numeros, dar la fel de numeroase erau accidentele de muncă datorate atât neatenţiei lucrătorilor, cât şi indiferenţei patronilor … Citește mai mult

Nu am obosit să vorbesc despre faptul că suntem sclavi și ținuți în această stare de cel puțin treizeci de ani. Adică în acest sfert de secol am trecut de la o formă de sclavie la o alta. Știu, sunt voci care vor spune că exagerez cu acest cuvânt; „sclavia” a fost abolită de mult … Citește mai mult

Au fost odată doi oameni. Pe unul îl chema George și pe celălalt Vasile. George era profesor. Vasile era director de companie. Spunem că era director pentru că nu se știa clar ce pregătire avea. Plătise bine postul și acum era director. N-ar fi îndrăznit nimeni să întrebe ce pregătire are de fapt. Printr-o ironie … Citește mai mult

CITIT RAPID… Lângă mine în avion s-a așezat o tânără cu ochelari și cu o față studioasă. După ce am decolat, ea si-a scos o carte, a deschis-o la pagina 61și a început să citească. Am adormit. Peste o ora și jumate, când m-am trezit, citea în continuare, răpită. Era la pagina 64. NOROCUL DE … Citește mai mult

   De amicul Ionuț Cristache mă leagă o veche prietenie plină (și) de fotbal, tenis, ciclism sau snooker, pe televizor, desigur. Proaspăt întors din vechea Eladă, mă invită la un șpriț taman cînd Spania și Croația puneau de un meci cu vreo opt goluri. Meci pe care nu-l urmărim la TV, crezînd că Spania va face … Citește mai mult

Scriam, cu câțiva ani în urmă, despre un OM pe care-l știam în orașul nostru dintotdeauna și pe care îl cunoșteau zeci de generații ale Târgoviștei. Profesorul Ioan N. RADU, campion mondial, dascăl de elită, profesor înțelept, conducător al școlii dâmbovițene… Scriam, deci, „gânduri despre un foarte tânăr prieten”… Acum, Domnul Profesor e într-o lume … Citește mai mult

Celebra butaforie care a dat naștere expresiei „satele lui Potiomkin” își are originea în călătoria realizată de  împărăteasa Ecaterina a II-a în anul 1787, pentru a inspecta peninsula Crimeea, un teritoriu considerat pe atunci ca fiind „Noua Rusie”, întrucât fusese anexat de Imperiul Țarist cu doar patru ani înainte. Vizita imperială a durat șase luni … Citește mai mult

   Întru-un mod care ar putea fi considerat cât se poate de firesc, informația referitoare la votul acordat raportului croatului Matici a ajuns, prin intermediul mediei, în cele mai îndepărtate comunități ale societății noastre. Un asemenea loc, unde asfaltul nu are prea mare vechime, este o localitate de pe Clisură și unde am decis să ne … Citește mai mult

   Dacă notațiile lunii mai au trebuit împărțite în trei episoade, constat că cele pentru iunie încap într-un singur episod, iar în iulie nu am notat nimic. Nu știu dacă nu va fi fost nimic de notat sau pur și simplu a scăzut entuziasmul diaristului. Reamintesc că fotografia este „de epocă”, este realizată de Tudor Jebeleanu, … Citește mai mult

   Primele încercări ale lui Petre Comarnescu și ale grupului „Criterion” de colaborare cu Fundația „Ioan I. Dalles” s-au materializat în cele din urmă către finele anului 1932. Fundația s-a constituit ca rod al unei generoase donații testamentare a Elenei Dalles, o personalitate feminină de o mare noblețe sufletească și o reală vocație de mecenat cultural. … Citește mai mult

   E clar că editorii fac piața literară la un moment dat. Și mai puțin scriitorii sau criticii literari. Editorii imprimă o anumită direcție în literatură, funcție de gusturi, de informație, de viziune, de sfaturile consilierilor. De aici și marea lor răspundere, riscul lor. Căci pot da aproape numai fumigene pe piață, cărți lipsite de substanță, … Citește mai mult

   Și se apropia, după 41 de ani, în plină pandemie și sub apăsarea învățământului online, chiar ea, pensia…      Pe la jumătatea lui martie, în 2016, am vorbit tot cu elevii mei despre loialitate, adică despre sinceritate, fidelitate, cinste, devotament și statornicie. Iar unii dintre ei păreau să știe ce ar trebui să arate, de … Citește mai mult

  S-a spus… Poetul e un donator de sânge la spitalul cuvintelor (Blaga), iar poeţii sunt inima umanităţii (Eugen Ionescu)… Poetul este un evocator, când îl înţelegem, suntem tot aşa poeţi ca el. Poeţii sunt doar interpreţi ai zeilor (Socrate)… Poezia? O filosofie caligrafică… Poetul este un domn în ţara visului (Heinrich Heine)… Așadar, poezia … Citește mai mult

În Gazeta Dâmboviței, un alt regal de poezie cu ȘERBAN FOARȚĂ…  Este unul dintre cei mai importanți cunoscători ai misterelor limbii române, unul dintre cei mai importanţi poeţi din România. Trăieşte – de o viață – la Timişoara, unde scrie, traduce, pictează şi cântă la pian. „Este fermecător şi imprevizibil, spumos şi rafinat, cult şi … Citește mai mult

    Să nu ne „ferim” de cuvintele adesea ocolite de falsele cronologii contemporane… OCTAVIAN SOVIANY este unul dintre marii scriitori ai literaturii de azi. A fost tradus în franceză, engleză, spaniolă, germană, italiană, maghiară, polonă, slovenă, bulgară etc.  S-a spus că este unul dintre cei mai plini de substanță născocitori de istorii pe care-i … Citește mai mult

Rumeguș de miez, de Ramona Băluțescu, Editura Universității de Vest     Rămășițe și urme de gând, toate intense, întinse, extinse și acaparatoare cu ajutorul cuvintelor în care au fost așezate, în care au fost lăsate să își facă sălaș și mai departe să își elibereze posibilitățile extinderii, ale acumulării de teritorii ce nu își fac vizibile … Citește mai mult

„A fost o vară ciudată, sufocantă, vara în care au fost electrocutați Julius si Ethel Rosenberg….” Așa începe romanul The Bell Jar al lui Sylvia Plath zece ani mai târziu, (1963), referindu-se la cuplul evreiesc american, Julius și Ethel Rosenberg, care au fost condamnați pentru conspirație pentru spionaj și trimis pe scaunul electric acum 68 de … Citește mai mult

Copilăria are un rol esențial în ceea ce privește calitatea vieții adultului de mai târziu, întrucât ea formează modul în care percepem lumea, principiile de viață după care ne ghidăm, modul în care ne raportăm la relațiile sociale, felul în care reușim să ne exprimăm și să ne exteriorizăm. În funcție de evenimentele pe care … Citește mai mult

Poveste posibilă despre ascultare și despre așezarea poveștii în cuvintele care o caută     Stare de așezare. Stare de privire intensă cu ochii în tavan, țintuirea și asumarea albului cuprinzător și ascultarea. Înțelegerea zgomotului monoton care se transformă și care devine cuvinte, care prinde coerență și face auzită povestea care impune ascultarea. Fluxul continuu … Citește mai mult

De fiecare dată îmi scriu tableta cu o zi înainte de publicare. Până atunci nu mă gândesc la vreun subiect anume, la vreo temă, nici nu mă înconjur de lucruri sau elemente dătătoare de elan, care să mă inspire. Nu! Scriu pur și simplu despre subiecte pe care le aleg în ziua de vineri sau … Citește mai mult