Educatie

În Gazeta Dâmboviței, un alt regal de poezie cu ȘERBAN FOARȚĂ…  Este unul dintre cei mai importanți cunoscători ai misterelor limbii române, unul dintre cei mai importanţi poeţi din România. Trăieşte – de o viață – la Timişoara, unde scrie, traduce, pictează şi cântă la pian. „Este fermecător şi imprevizibil, spumos şi rafinat, cult şi … Citește mai mult

Să nu ne „ferim” de cuvintele adesea ocolite de falsele cronologii contemporane… OCTAVIAN SOVIANY este unul dintre marii scriitori ai literaturii de azi. A fost tradus în franceză, engleză, spaniolă, germană, italiană, maghiară, polonă, slovenă, bulgară etc.  S-a spus că este unul dintre cei mai plini de substanță născocitori de istorii pe care-i avem. Pe … Citește mai mult

    Într-un amurg de iarnă al anului 1794, Mărgelarul Comino deschise încet ușa care dădea în curtea acoperită cu boltă de viță-de-vie a casei sale de la marginea Bucureștilor și rupse nămeții, plin de încredere în el și în ce îi va aduce viitorul. Privi cerul, apoi inspiră cu nesaț aerul zilei care tocmai se termina. … Citește mai mult

Clovnul, de Iulian Ciocan, Editura Polirom    Realitatea își face vizibile nenumăratele sale forme și stări în cuvintele literaturii, în propozițiile pe care ele le construiesc și în care reușesc să aștearnă toate aceste structuri și toate formele cuprinzătoare ale fiecărei siluete care se lasă așezată în ele făcându-și astfel cunoscute și văzute tiparele în care … Citește mai mult

   Unul dintre evenimentele care a marcat semnificativ începutul acestei săptămâni, pentru internauți, a fost picarea rețelelor Facebook, Instagram, Messenger și WhatsApp în data de 4 octombrie. Ceea ce a fost de urmărit, în afara faptului în sine, a fost reacția oamenilor la ceea ce s-a întâmplat, panica generală și asaltarea rețelelor de telefonie mobilă și … Citește mai mult

  Tableta de astăzi o scriu într-o zi de mare sărbătoare creștină dar care nu-și rezumă și limitează binefacerea și binecuvântarea asupra doar a celor care cred în Dumnezeu, ci ea este totodată și un reper pentru întreaga umanitate a ceea ce înseamnă rezolvarea unei crize.  Azi – vineri – când încep a scrie articolul de … Citește mai mult

Prima lectură a „Doinei” de Mihai Eminescu   În seara zilei de 5 iunie 1883, Mihai Eminescu citește la Iași poezia Doina în prezența câtorva membri ai „Junimii”, la o mică adunare ad-hoc. Venit la Iași de la București pentru festivitatea de inaugurare a statuii lui Ștefan cel Mare, poetul intenționa să citească textul în … Citește mai mult

Acum puțin timp am avut ocazia să particip la o întâlnire cu unul dintre cei mai importanți arhitecți contemporani români, Vlad Arsene. Pe ecranul laptopului lui Vlad, stătea ca fundal, imaginea unui text scris de mână, tăiat, corectat, retăiat, recorectat, în ceea ce părea un exercițiu exagerat de suprimare.     Fără alt context cred … Citește mai mult

–Măi, chiantaurule, lasă-le, mă, că le-ai zăpăcit! Chiantaurul*), cocoşul Gogu, s-a oprit o clipă, derutat parcă de glasul ameninţător al stăpânei, a scurmat nervos şi a reînceput jocul cu doamnele găini, care nu se lăsau prinse cu nici un chip. Bătrâna a încercat să se ridice din scaun pentru a-l potoli pe chiantaur, dar picioarele … Citește mai mult

Dorind să înțeleg mai bine relația între cine este sau ce vrea să pară un om, ce cunoaște sau ce ascunde, ce vrea să facă și atitudinea sau comportamentul pe care le are, fie în privința propriei persoane, fie când relaționează cu cei din jur, aș vrea să clarific câteva aspecte cu privire la această … Citește mai mult

pentru Ohara Donovetsky   Orice apropiere de un cuvânt presupune o mișcare, un foșnet, un sunet cald, calm și cuceritor, acel sunet care așază mai departe în simțuri înțelegerea lui, apropierea din care rezultă mai departe împreunarea difuză și lentă propusă de aceste apropieri, și mai departe de (pre)simțirile lor Fiecare pas și fiecare așezare … Citește mai mult

Stăm față în față cu semenii noștri și stabilim un contact vizual. Uneori ne dorim să privim în ochii celuilalt și găsim, astfel, o mulțime de semnale: cercetare, validare, încredere, admirație, dezaprobare, afecțiune, rele intenții și multe altele. E ceva foarte interesant și, căpătând experiență de viață, aflăm multe. Uneori cuvintele nu mai pot adăuga … Citește mai mult

Despre Europa, România și viitorul lor…     Constanța e frumoasă și toamna. In weekendul trecut am avut plăcerea reîntâlnirii cu un oraș drag mie (și multora dintre dvs.) – Constanța, adică orașul nostru dobrogean de unde, într-un fel, începe Uniunea Europeană. Acolo, Institutul Diplomatic Român, Ministerul Afacerilor Externe și Fundația Casa Mării Negre au organizat prima … Citește mai mult

Alte fragmente de toamnă      Aș vrea să închei o povestire astfel: Povestea e în întregime adevărată de vreme ce am născocit-o de la un capăt la altul.         Ora 7 duminică dimineața. E o liniște de început de lume. Dealul din față e luminat de soare deja. Cel din spate încă nu. Vilele noi … Citește mai mult

   Eu îmi amintesc cu drag cum îmi citeau basme sau povești când eram foarte mic, iar apoi îmi amintesc plăcerea de a face cunoștință cu ele atunci când am învățat să citesc.    Eu îmi mai amintesc cu drag cum „tovarășa” educatoare ne ducea la teatru pentru copii, când veneau în turneu din București sau Ploiești. … Citește mai mult

   Comitetul Salvării Publice veghea cu vigilență și grijă asupra cetățenilor francezi în 1794. În fruntea acestui Comitet de Salut Public (Comitetul Salvării Publice sau al siguranței publice) era însăși vajnicul revoluționar Robespierre. Acest comitet veghea asupra cetățenilor francezi, deseori cu ghilotina. Cine nu urma linia revoluționarilor și nu avea o oarbă încredere în Robespierre și Comitetul său … Citește mai mult

   Dacă-l întrebi pe românul de rând despre frământările fundamentale ale poporului său îți va spune cu patos, cu vocea fermă și plină de mândrie că acest brav și luptător popor s-a născut cu filosofia în laptele matern și că românul, acest buric incontestabil al pământului, se frământă de probleme existențiale pe care nici însuși Kant … Citește mai mult

    Cuvântul de azi este așteptare… Sau…  Un cuvânt care poate veni din trecut, din prezent, dar mai ales din viitor. Un cuvânt ca o fântână a timpului, iureș ori curgere lină, galop de roib sau mers la pas, de te întrebi, îngândurat, dacă în esența lui este o virtute sau un semn de slăbiciune? Uneori … Citește mai mult

   Klaus Johannis zice: „statul român a eșuat în…” Frățicule, ai idee cum îi zice președintelui? Șeful statului! Șefu’! Ăla care conduce. Well, de când conduci mătăluță statul ăsta? Din 2014! Lasă și tu clăparii și crosa aia o „pereoadă” și bagă niște treabă! Ooofffff!      Marți am intrat pe Twitter. Și am vorbit cu oameni. … Citește mai mult

Agendă culturală târgovişteană-1939    Începând cu 2 februarie, celebrul echilibrist pe sârmă Nicolae Alexandru, care debutase cu spectacolul său chiar în faţa regelui Carol al II-lea urma să susţină vreme de 15 zile reprezentaţii pe clădirea hotelului Angelescu;    La 24 aprilie trupa teatrului Liga culturală prezenta la Sala de Arme piesa „Burghezul gentilom”    Teatrul Muncă şi … Citește mai mult

   Știu că l-am cunoscut deja pe Ion și basca lui albastră… Ei bine, Ion s-a adaptat și el vremurilor și, ca să se asorteze cu basca, și-a luat și el mască, tot albastră. La început nu i-a plăcut. Basca lui albastră și spălăcită pălea parcă în spatele măștii de un albastru viu, aproape vesel. A … Citește mai mult

   Un bărbat extravagant… Așa sunt eu, extravagant. O dată la câteva zile îmi fac o listă de cumpărături, o împachetez frumos și o pun în buzunar. Apoi, îmi pun atent masca pe figură si ies în oraș cu o sacoșă în mână. Pe lângă pâine, brânză, șireturi și apă minerală, mai trec pe listă două … Citește mai mult

    Nu cred în „ultima șansă” oferită unei societăți sau unui mare grup de oameni. „Ultima șansă” poți să o acorzi unui individ, dar nu unei societăți întregi. Iar dacă mă gândesc la lumea în care trăim astăzi, mă îndoiesc profund că merită o a doua șansă sau o ultimă șansă. Această „a doua șansă” … Citește mai mult

  Cînd eram mic nu mă gîndeam la fericire. Cuvîntul mi se părea prea pentru oameni mari. Sau pentru fete. Da, cînd le vedeam entuziasmate de nu știu ce rochie pentru păpușă mi se părea ceva… siropos, neadevărat. La băieți, dacă aveai o mașinuță de tablă în două culori, erai zeu, simțeai cum mașinuța aia … Citește mai mult

   Scriam, cu câțiva ani în urmă, despre un OM pe care-l știam în orașul nostru dintotdeauna și pe care îl cunoșteau zeci de generații ale Târgoviștei. Profesorul Ioan N. RADU, campion mondial, dascăl de elită, profesor înțelept, conducător al școlii dâmbovițene… Scriam, deci, „gânduri despre un foarte tânăr prieten”… Acum, Domnul Profesor e într-o … Citește mai mult

Printre multele file ale dosarului PNRR, recent aprobat de înalta Comisie, este strecurat un angajament al României: în doi ani de zile va trebui definitivată legislația în vederea eliminării prostului și ancestralului obicei al românilor, desigur că în absența gazului metan, de a folosi lemne ca să se încălzească iarna. Se spune pe scurt, în … Citește mai mult

   În anul 2001, România nu aderase nici la NATO, nici la Uniunea Europeană, iar în străinătate era încă percepută în tonurile de gri imprimate de evenimentele tragice din precedentul deceniu, precum mineriadele și  „revoluția”. În Europa, mare lucru nu se știa despre România, dar ignoranța opiniei publice nu salva numele țării de o rezonanță … Citește mai mult