Educatie

Marius Oprea, Turma păstorului mut, Editura Polirom, 2016.    Marius Oprea scrie o literatură trăită parcă în vis, o literatură croșetată din frame-uri imagistice, din bucăți de imagini care se dezvoltă una din alta, care se cresc una pe alta și care năvălesc undeva în afară, în fața celui sau celor care vor să le … Citește mai mult

Să aduci pe însuși Dracul în Rusia stalinistă, întruchipat într-un așa-zis profesor, să-l faci să domine viața culturală a Maicii-Rusii, acolo unde se simte ca peștele în apă, fiind țărișoara lui, împreună cu o suită de micuți dar energici drăcușori – iată o idee genială pe care ucraineanul Mihail Bulgakov a dus-o la capăt abia … Citește mai mult

1.Literatura este mereu realistă și fără greș autobiografică   În decembrie 2019, criticul și istoricul literar Iulian Boldea mi-a luat un interviu pentru revista Vatra. Din păcate, interviul s-a rătăcit prin computerul revistei, ceea ce s-a întîmplat și cu exemplarul din computerul meu, victimă a unui accident informatic. Din fericire, cei de la revistă au … Citește mai mult

   Se spune că fericirea nu este o destinație, ci o călătorie sau chiar un mod de a trăi. Tot ce trebuie să facem este să învățăm să ne bucurăm de momentele fericite ale fiecărei zile. Sunt câteva momente, de-a lungul vieții,  pe care le luăm ca reper pentru fericire. Un cunoscut sociolog scrie că sunt și … Citește mai mult

   Lucram într⁠-⁠un birou mic, cât un antreu, unde orice conversație telefonică devenea bun public. Eram patru inspectori, așezați la patru birouri, două perechi de fapt, despărțite de un culoar cât să treacă cineva în poziție de scrumbie uscată. Dintre noi toți, Mugurel atrăgea toate privirile. În ciuda numelui, era un tip foarte impunător, în … Citește mai mult

Canarul s-a înălțat la cer   S-a stins o legendă a tinereții multora dintre noi – Moni Bordeianu. După acel înșelător 1968, soarta canarului avea să se dovedească și soarta noastră: Sărman canar, ți s-a părut    Că zările ți s-au deschis    Dar n-a fost doar decât un vis…   Canarul galben ca un … Citește mai mult

Madeleine și bărbații ei    Poate un bărbat precum Rick – ce nume de câine! – din „Casablanca” i-ar fi plăcut Madeleinei. Unul care să o iubească atât de mult încât să îi dăruiască libertatea. Bărbații ei însă îi dăruiau libertatea fără să o iubească. Dispăreau în ceață. Pe cei care ar fi vrut poate … Citește mai mult

desprindere, de Mina Decu, editura CHARMIDES   Să vezi și să scrii fiecare pas ca pe o inițiere, ca pe un gest făcut de corp și de mintea lui spre un refugiu, către un loc în care fiecare desprindere și oricare dintre semnele lăsate de un asemenea gest se poate transforma și se poate muta … Citește mai mult

Reverie   Fiecare animal viu, astãzi, este, în felul lui, un maestru în ceva. Iar, dintre toate animalele, pisica este maestrã în a se face simpaticã oamenilor; dintre toate animalele care au ajuns sã domine viața pe planetã – prin forțã, vitezã şi violențã – pisica a câştigat jocul evoluției prin dragoste. – Paul Lungu … Citește mai mult

   Frunzele căzătoare, frunze moarte în esență (conform titlului finlandez Kuolleet lehdet, 2023), mențin cinematografia lui Aki Kaurismäki în aceeași articulare singulară a umorului letargic cu care regizorul ne-a obișnuit, într-un Helsinki cel mai probabil imaginar, încremenit în anii ’80. O capitală finlandeză rămasă perpetuu în urmă, lipsită de ospitalitate pe alocuri, ce adăpostește într-un … Citește mai mult

Un fluture, zburătăcind năuc, prin preajma unei lacome omizi, îi spuse: „Fluşturatico ce eşti!”. Omida, uitîndu-se jur-împrejur: „Vorbeaţi cu mine, domnu’?” Ce-şi spun şopîrlele, sorindu-se alene, /pe resturile templelor elene,/ cînd lin adie vîntul printre lauri?/ „Vacs! Noi i-am apucat pe dinozauri.” Povestea cameleonului (de Jean Cocteau): Un cameleon, care se aşezase, din întîmplare, pe … Citește mai mult

Este unul dintre cei mai interesanți ani care se anunță din punct de vedere electoral, încă un an în care lumea se agită, vorbește, partidele se întrec în discursuri patriotarde și gesturi demonstrative, se încearcă îngrășarea porcului în ajun și vopsirea, pentru impresie, a unui gard care e deja putred. Mulți spun că e un … Citește mai mult

S-au scris multe despre transhumanță. „Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai…” Pe vremea când nu fusese inventat tiparul și nu citeam cărți, păstorii care își mutau oile de la pășunat la munte, unde iarba era mai verde și mai zemoasă, la vale, la șes, unde nu era așa frig iarna…  „Păstorii originari din … Citește mai mult

Povești despre lume și… fum    Poate că o să vă mire subiectul, poate că nu, dar eu, recunosc, „duhănesc” şi îmi promit mereu că n-o să mai „beau” tutun, deşi e vorbă-n vânt, doamnelor şi domnilor. Aşa că o să atac direct subiectul, fiindcă pe pământul acesta sunt fumători câtă frunză şi iarbă. Tutunului, … Citește mai mult

Etica este disciplina care are ca obiect de studiu ansamblul comportamentelor interumane, din cadrul unei societăți sau comunități, pe baza unor standarde. Cum anume acest ansamblu de reguli și norme are rolul de reglare asupra comportamentelor oamenilor? Morala este un sistem format dintr-un set de reguli care guvernează o societate, cu privire la ansamblul comportamentelor … Citește mai mult

Dublul. Apropierea… Dublul este un fel de reprezentare și mai departe de impunere a unei jumătăți căutate, a unei firi care se poate ajuta să devină personaj și să se poată muta în poveste, în cuvintele care îi pot spune câte ceva despre întregul ce tocmai de acum se formează,  care își încurajează deformările ce … Citește mai mult

Despre (ne)cazul Teodosie…     Aud că la Tomis se pune de un „protest de susținere” pentru o mitropolie, două… Într-o atare situație se simte nevoia unor aduceri aminte. Și anume despre contextul  săvârșirii faptei. Cum de a ajuns „miracolul” de la Tomis să stea de vorbă „face to face” cu cineva care cu doar două … Citește mai mult

   Fiecare secundă-i un strop din inimă, privirea-i o clipă a vieții, nuanțele sunt bucuria trupurilor, culorile reprezintă fericirea sufletelor.  Vine vremea mărțișorului, cu penelul din flori pictăm frumusețea iubirii în tabloul anotimpurilor. Sărutul revederii este emoție, este prezență verde în ortografia sufletelor, splendoare a chipului de înger din universul unei particule din lumea poeziei. … Citește mai mult

   James Graham Ballard (numit „Jim”) a fost un romancier englez, scriitor de povestiri și membru proeminent al mișcării Noul Val al științifico-fantasticului. Cel mai cunoscut roman al său este Crash (1973), adaptat în 1996 pentru cinematografie de David Cronenberg și romanul semi-autobiografic  Empire of the Sun (1984), ecranizat de Steven Spielberg, bazat pe copilăria lui … Citește mai mult

   Am mai scris despre… scris! Și spuneam că scrisul cuiva, pe o pagină, mă duce cu gândul la trăsăturile fizice și psihice ale unui om. Scrisul fin, mărunt îmi evocă personalități atente la frumos și la echilibru, a căror viață e ghidată de dorința de ordine și armonie, atenția pentru buna așezare a faptelor și a … Citește mai mult

Mă deprimă invazia televizoarelor în viața noastră! Pe cînd eram viceprimar, în cartierul sărac al Tomeștilor, din coasta Iașilor, mulți locatari aveau sume uriașe de plătit la întreținere, dar televizorul și-l plăteau cu sfințenie. Nu mai știu care e situația acuma. Bănuiesc – la fel. Sau auzeam replici la inundație:  „N-am rămas decît cu televizorul“, … Citește mai mult

   Și veverițele se îndrăgostesc, se dușmănesc, se gândesc la fostele iubiri și suspină după partenerul ideal. Degeaba ne gândim noi că tot ce fac ele e să alerge de colo-colo și să-și îndese alune în fălci, căci veverițele au o viață foarte asemănătoare cu a noastră. Își măsoară cozile, numără pe furiș ghindele strânse … Citește mai mult