Educatie

   Există, de-a lungul trecerii noastre prin lume, unele întâlniri care ajung să ne schimbe cursul vieții și să-și pună amprenta în mod decisiv asupra noastră. Sunt acei oameni ale căror chipuri, cuvinte, sfaturi, gesturi se fixează în galeria interiorității noastre și care ne ghidează chiar și atunci când ei nu sunt lângă noi, când … Citește mai mult

   Am cunoscut veri călduroase. Veri în care ne ascundeam la umbra copacilor din grădina de pe Calea Câmpulung, când mergeam la ștrand cu mama sau când ne așezam pe asfaltul fierbinte ca să vedem proiecții de filme pe Centrul vechi. Când, toropite, nici muștele nu se mai oboseau să facă zgomot cu aripile lor … Citește mai mult

Rainer Maria Rilke  s-a născut pe 4 decembrie 1875, la Praga și a murit pe 29 decembrie 1926, în Elveția. A fost unul dintre cei mai mari poeți de limbă germană. a scris și povestiri, un roman și studii privitoare la artă și cultură. A făcut numeroase traduceri în germană din literatura și lirica altor … Citește mai mult

Evanghelia lui Luca este singura în care se spune că, în ciuda primirii entuziaste ce i se face la Intrarea în Ierusalim, „Iisus dacă s-a apropiat şi a văzut cetatea, a plâns-o” (Luca 19, 41). Aşadar, ne putem pune întrebarea de ce nu zâmbea Mântuitorul în faţa unei asemenea unanimităţii covârşitoare? De ce dând ochii … Citește mai mult

Este ceva ce, din tot ce e în lume și tot ce nu mai e, la un moment dat, să nu poată trece pentru noi și să putem să nu lăsăm să treacă? Viața noastră e timp și timpul o desenează sau modelează și-i dă ceea ce constituie structura și substratul ei. Viața se află … Citește mai mult

Un capitol din istoria culinară românească    Doamnelor şi domnilor ne este dat să parcurgem împreună un capitol din istoria culinară românească şi în acest sens am ales un fragment din romanul neterminat al lui Mihail Kogălniceanu, pe care autorul l-a intitulat Tainele inimei.    Unul dintre personajele romanului se dovedeşte a fi un aprig … Citește mai mult

Cuvinte dintr-un vis uitat fragment O simțea atât de aproape iar ea chiar se apropia. O visase imediat ce ea i-a însuflețit gândurile cu vocea și mai târziu cu imagini ale ei delicate, și mai departe cu invitația ei de a se privi amândoi, de a se vedea împreună și de a simți lumina și … Citește mai mult

   Într-o verde primăvară iubesc cuvântul peniței și mă găsesc filozofând despre fericirea Lui, a Eului. Răspund prezent verdelui crud al anotimpului renașterii, culoare prin cuvânt, prin recunoștința față de metafora timpului trăit în vâltoarea vieții. Deschid nasturele zorilor să pot săruta roua dimineții, îi este sete dorului, buzele sunt uscate de nerăbdarea îmbrățișării, brațele … Citește mai mult

Iuiu și 37 stăteau pe covor, una lângă cealaltă, privind cărțile de joc – două seturi de cărți – unul cu simbolurile anotimpurilor, regula cerea să fie ghicit anotimpul – altul cu scene din povești celebre, trebuind să numești povestea. Înțelegerea fusese: încă un joc înainte de odihna de după-amiază. În surdină, muzică de pian, … Citește mai mult

   Așa începea Lucian Blaga Biografia sa… Și eu, ca și alți oameni, toți, de fapt n-am cerut să mă nasc.    M-am trezit în lumină, între culori și cuvinte iubitoare, într-un sat din Almăj. Am descoperit cu mirare, și de multe ori cu teamă, ce e în jur, ce e mai departe și mi-am … Citește mai mult

Nu, pentru noi Radu Părpăuță nu a plecat, chiar dacă e pe undeva, printre îngeri, și le spune povești…  Mai avem încă multe dintre gândurile lui de ieri și continuăm, o vreme, să vi le spunem… Cu un colț de lacrimă…   Am un strat de ghiocei. Acum au apărut viorelele. Într-un an m-am certat … Citește mai mult

   Doi pe față, doi pe dos… Câte împletituri frumoase, ba chiar artistice, am scos dintr-un fir şi două andrele în timpurile acelea în care regele Minos mă aruncase pe mine, ca şi pe alte legendare făpturi, în umbroasele şi întortocheatele labirinturi ale greului Sine…    Recent, mai acomodată cu purgatoriul terestru, m-am gândit că … Citește mai mult

   România are nevoie de vindecare. Este bolnavă, evident. În primul rând moral… Ca întotdeauna, lângă orice organism bolnav dau năvală vracii mincinoși. Se ridică în fiecare zi, de zeci de ani, un cor de critici la adresa muzicii, a industriei, a moralității, a învățământului, a sportului românesc, etc. etc.    Bolile noastre sunt subliniate … Citește mai mult

La  27 iulie 1945, primarul orașului – Ion P. Rădulescu – aproba, prin decizia 4499, Regulamentul privind organizarea celor cinci cimitire publice din oraș: cimitirul central  și cimitirul catolic, situate pe șoseaua Târgoviște-Găești, Simuleasa situat la capătul străzii Eternității, Suseni, de la capătul străzii Tudorică Popescu, Evreiesc, de pe șoseaua Târgoviște-Câmpulung.    Locurile de înmormântare … Citește mai mult

   Salazar rămase pe gânduri câteva minute. Îi era din ce în ce mai greu să selecteze din mormanul de informații pe cele mai potrivite. În cele din urmă găsi ceva bun pentru întrebarea psihologului:    — Când am lucrat ca medic, era o femeie la colțul străzii care vindea pâine și care se întreba … Citește mai mult

   Așa cum intuiseră serviciile de informații ucrainene și occidentale, în noaptea de 9 spre 10 mai 2024 forțele armate ruse au deschis un nou front, în regiunea Harkov, în nordul Ucrainei. Nevoite să se retragă în toamna anului 2022 din împrejurimile marelui oraș ca urmare a puternicei contraofensive ucrainene, forțele ruse se redispuseră pe … Citește mai mult

poeţilor generaţiei mele Este al timpului ce dezvăluie cursul zilelor, nopţilor, ajuns la vărsare, unde tu stai pe o scară de apă aşteptînd să vină ultima glaciaţiune… Se schimbă coaja şi lemnul, înţelesul ori felul privirii şi tot ce-n afară e primenire, cerc după cerc adăugat patimei aceleiaşi creşteri, nu-s decît vene îngroşate la tine … Citește mai mult

Călătoriile libertății   Din când în când trompeta îngerului Scoate sunete de fanfară. Din când în când ne așezăm la masă Ciocnim ouă roșii sau pahare de vin, conversăm. Din când în când dansăm în semiîntuneric cu femei Proaspăt spălate și mereu stânjenite, din când în când Ieșim în spatele casei, la munte, din când … Citește mai mult

cineva seamănă cu tine de departe de aproape seamănă cu altcineva și tu și cineva și altcineva m-ați iubit oare de ce m-ați iubit unde eram cînd m-ați iubit ce s-a întîmplat cu timpul de la cineva la altcineva la tine am uitat ce bine ar fi dacă aș rămîne la o vîrstă chiar dacă … Citește mai mult

   Cei dispuși să consume niscai timp, gândindu-se la evenimente din trecut, nu au cum să nu bage de seamă că, de regulă, nenorocirile care se abat pe capul oamenilor au un caracter imprevizibil. Urmează, altfel spus, căi neștiute. Adică, în afara capacității omului de a le bănui pe de-a întregul cursul. De cele mai … Citește mai mult

Îmi apune soarele mai târziu azi, încurcându-mi perspectiva și ordonând dealurile după nuanțe; de la deschis la închis. În mod bizar, ce e  mai aproape de mine, e mai întunecos și neclar, iar ce se îndepărtează, e mai senin: tot mai deschis și mai deschis, până se pierde într-un soi de ceață în care sar … Citește mai mult

Poezie de primăvară…   Cei vechi… …chiar se pricepeau să moară, iată Socrate, iată Platon, iată Seneca și iată-i pe toți ceilalți, înțelepti sau numai oameni simpli din lumea veche și atît de amestecată… în agonie, arzînd de febră, Platon asculta muzica de flaut interpretată de sclava sa din Tracia, nu, nu știa bine ritmul … Citește mai mult

COLECȚIA  DE  CULTURĂ  DIN  „GAZETA   DÂMBOVIȚEI”             MERGE  MAI  DEPARTE VINERI, 17 mai 2024, la Teatrul „Tony BULANDRA”, în Sala Hugo WOLFF (etajul unu), de la ora 17, are loc o LANSARE  DE  CĂRȚI  ÎN…  FAMILIE               Cu  discursuri scurte, cu muzică bună, cu actori și cu prieteni…    Încă două cărți în deja … Citește mai mult

Cu amărăciune, pentru ei…    Pentru ei, oamenii din bucăți care se pregătesc să ne conducă, mai departe, spre culmi de progres și civilizație… Se prăbușesc peste noi mizeriile timpului pe care îl trăim. Simțim, iată, că vorbele nu mai sunt ocrotitoare, că toate pier în ispite încolăcite peste zilele murdare de azi. Chipurile lor … Citește mai mult

   În Persona, pe măsură ce narațiunea se ambiguizează sau e întreruptă de stângăciile imaginației, chipul se desfigurează și limbajul dezintegrant îl predispune pe Bergman la o comparație cu En attendant Godot, piesa lui S. Beckett. Într-un jurnal imaginar al Elisabetei, Bergman scrie: „Un lucru e cert, ea refuză să vorbească. De fapt, ea nu … Citește mai mult

Când este o zi frumoasă? Când o zi este frumoasă? Lumea e o zi frumoasă!   Un drum lung… Mai mult înalt!   Purici. De unde iei o zi frumoasă?   De afară. Nu se știe De unde sare iepurele!   Sau din frumos? Doar n-o sări Din gura mea…   Nu, iepurele sare Din … Citește mai mult