Educatie

Poeme de august… Muzele m-au luat chiar prin surprindere în această dimineață, nimic nu mă făcea să bănui că mă vor vizita. Dar dacă tot au venit, fie binevenite! Lectură plăcută!   Tat tvam asi să lichidăm sentimentul înșelător de a face parte – familiile, vecinătățile, satele și orașele, popoarele sînt numai comunități imaginare, abstracții … Citește mai mult

Vorbe din cotidianitatea medie 2. O zi obișnuită: mi-am băut cafeaua pe terasă, la umbra teilor, în răcoarea aruncată de vânticelul micuț al verii. Re-citeam pasaje din Crossroads, imaginându-mi cum scrie omu-ăsta, Franzen, atât de minuțios, de comportamentisto-psihologic (!!!), cam cu același tip de personaje în fiecare roman. Dar, aruncând priviri către bulevard, din vreme-n … Citește mai mult

Cu amărăciune, pentru ei…    Pentru ei, oamenii din bucăți care se pregătesc să ne conducă, mai departe, spre culmi de progres și civilizație… Se prăbușesc peste noi mizeriile timpului pe care îl trăim. Simțim, iată, că vorbele nu mai sunt ocrotitoare, că toate pier în ispite încolăcite peste zilele murdare de azi. Chipurile lor … Citește mai mult

În Prin oglindă (cu titlul original Såsom i en spegel, 1961) de Ingmar Bergman, Dumnezeul iubirii i se arată lui Karin (interpretată de actrița Harriet Andersson) sub forma unui păianjen ce iese pe ușa toaletei și nu reușește să o penetreze sexual. Karin îi vede fața „teribilă de piatră” și nu își poate lua ochii … Citește mai mult

Un pisoi, mustăți și ațe, cuibul de păienjeniș, umbre saltă să agațe, furișându-se cruciș… Singur stă, pe întuneric, mama nu e lângă el, miaună în lună, sferic, și adoarme în inel. Crește luna, el slăbește, nu mai miaună la fel. Joaca, de îl părăsește, mergi să ai grijă de el! Ceas cu-cuc! Toate-i stau pe … Citește mai mult

Sentimentul naturii, de Florin Dumitrescu, Casa de Editură Max Blecher Uneori realitatea poate fi scrisă, alteori poate fi mutată în imagini mai mult sau mai puțin clare, imagini care să îi identifice și să îi facă vizibile reprezentările, mișcările și cât mai multe dintre gesturile prin care se va putea observa firescul așezărilor sale în … Citește mai mult

  Iren Mate, Es mal pas, Curtea Veche, 2019 Es mal pas este un poem în proză, un fel de raport asupra vieții, o confesiune scrisă dintr⁠-⁠o singură răsuflare. În multe privințe are ceva din atmosfera jurnalelor franțuzești de la începutul secolului trecut, dar și ceva din autoficțiunea ultimelor generații, aducând alături, secvențial, impresii, mico⁠-⁠povestiri … Citește mai mult

am pozat indecent oare voi găsi curajul de a le publica? ah, nu e vorba de ultima replică a vacii mele înainte de a fi mulsă momentul în care mâinile străine se agață de uger la fel de grosolan ca hoții de buzunare îmi reamintește de vara când, în ascensiunea pe rarău, trebuia să ne … Citește mai mult

1. Acești imbecili care ne conduc… Amintiri din viitorul apropiat… Temeri din trecutul care nu se lasă trecut… Acum 1 an… Inteligență, inteligență artificială și salată de vorbe… Când doamna Raluca Turcan a devenit ministru al Culturii, platformele de socializare s-au umplut de oftaturi. Citind câteva din perlele oferite de doamna Turcan, am găsit drept … Citește mai mult

Până la Mica Ţiganiadă, fusesem un timişorean prin (ad)opţiune, care, ştia, desigur, că „Phoenix”-ul există, care-i ascultase primul disc, cel cu Hei, tramvai… şi cu Canarul, din anii inocentei mode „retro”. Nu eram, însă, un fan „Phoenix”, – ceea ce nu sunt nici azi, orice „fanism” fiindu-mi străin dintotdeauna. Apoi, ca să fii fanul (fetişistul … Citește mai mult

  Livada de rodii   1. Mihail, arborii de rodie și scrisorile de la Dumnezeu Habar n-aveam că arborele în care cresc rodii se numește rodier sau rodiu. Nu am mai auzit pe nimeni folosind cuvântul acesta. Când snobul de Mihail mi-a spus în avion că îi plac rodierii în floare, m-am uitat cu atenție … Citește mai mult

O săritură la paralele, un exercițiu dificil la bârnă, raportul dintre grație și forță atunci când o sală întreagă privește cu sufletul la gură, toate sunt exemple ale echilibrului de care ne-am putut lăsa fascinați și inspirați în perioada recentă. Cu toate acestea, dincolo de fervoarea Jocurilor Olimpice, echilibrul nu ar trebui să fie rezervat … Citește mai mult

Apropierea (reluare) mi-am apropiat, într-o doară, obrazul de obrazul tău și i-am simțit parfumul pufos pielea ta translucidă lucea într-o lumină albă, ca aceea de os corpul îți vibra datorită atingerilor degetelor mele, iar tremurul lui urca până aproape de stele degetele erau impregnate de culori și lăsau dâre pe pielea ta buricele lor desenau … Citește mai mult

   La Gheboieni timpul curge altfel, nu se grăbește așa ca la oraș și cu atât mai puțin, ca în Marea Britanie. Mereu după un țel sau vreo reușită. Între repere… Ritmul de viață este cu totul altul. Tocmai de aceea am hotărât să îmi prelungesc excursia la Gheboieni cu câteva ore.    Caniculă mare la Târgoviște… … Citește mai mult

Christine de Pisan (1364-1439)…    Descendentă dintr-o bună familie veneţiană, ajunsă-n preajma curţii regale, la Paris, prin tatăl ei, chemat de către rege (Charles le Sage?) să-i fie cititor în stele şi în gânduri (astrolog şi psiholog, adică); mireasă la 15 ani şi mamă a trei copii, văduvă, apoi, o viaţă-ntreagă, Christine a început să … Citește mai mult

Stomacul- rădăcina corpului    Doamnelor şi domnilor, bine v-am găsit. Stăteam şi mă gândeam  ce uşor au s-a strecurat vara şi dacă prin stomacul nostru bate vântişor de  vară? Cine ştie ce se întâmplă în această bucătărie a trupului. Indiferent de ce se întâmplă pe afară, în interiorul nostru stomacul ne grăbeşte a gusta măcar … Citește mai mult

Nu ne oprește nimeni din goana aceasta, după tot ce ne-ar plăcea să avem. Ce se întâmplă cu scopul, când a fost atins?    Tot în această viață, fiecare persoană se află pe drumul propriu. Când ne urcăm împreună într-un tren, fiecare se așază pe locul care îi convine, îl avantajează sau îi rămâne. Ce … Citește mai mult

   Perlă a Coroanei, ai sosit în grădina primăverii mele într-o floare de Mai, într-o perlă cu chip de femeie!Trăim o lecție de dragoste, fiecare Eu cu Eul celălalt, pictăm în iarba verde a primăverii, împreună desăvârșim tabloul iubirii senzuale. A căzut cortina peste spectacolul unei picături de rouă din ultima zi a unui martie … Citește mai mult

A apărut numărul 107, pe luna august, tipărit, al Revistei FICȚIUNEA, una dintre cele mai bune reviste literare din țară… Vă reamintim că revista este partener media cu Gazeta Dâmboviței și poate fi citită și de pe site-ul nostru… Ediția online este, și de această dată, foarte bogată, scriu autori de mare valoare, e o … Citește mai mult

   Aduce libertatea pace?    Este minunat când oamenii pot colabora, este minunat dacă nu își pot oferi aceasta, cucerind, fiecare, propria liniște. E minunat să fii singur, e minunat să fii împreună și, nu-i așa, este minunat să știi diferența dintre cele două. Singurătatea, ca libertate și recunoaștere… Însingurarea, ca renaștere… Libertatea, ca independență, … Citește mai mult

   Doar în etape mai târzii ale vieții, ne punem problema loialității. Mulți ani nici nu cunoaștem acest cuvânt, nici n-am avea cum pentru că el se asociază cu un anumit grad de structurare a valorilor personale, cunoscute – în general – prin experiența de viață socială, prin cultivarea cunoașterii valorilor societății.    Nu mă … Citește mai mult

   Reîncep seria tabletelor de carte și film cu Decameronul lui Boccaccio. Am să spun că poveștile le-am citit prima dată într-o vacanță de vară, eram adolescent interesat de erotismul și de umorul autorului. Apoi am fost fascinat de punerea în scenă a poveștilor de către Silviu Purcărete. L-am văzut, prin 1995, la un festival de teatru, la … Citește mai mult

   Nu, pentru noi Radu Părpăuță nu a plecat, chiar dacă e pe undeva, printre îngeri, și le spune povești…  Mai avem încă multe dintre gândurile lui de ieri și continuăm, o vreme, să vi le spunem… Cu un colț de lacrimă… Un gând – „Tu ştii totul, tu ştii ce o să se întâmple … Citește mai mult

Astăzi mă simt ca o plantă răsucită! Contează? Desigur, nu! Mi-am adus aminte de o lecție de criminalistică, de la cursurile de Medicină Legală. Un corp incinerat te trimite cu gândul la avorturi provocate empiric sau la trafic de organe. Prima, azi, nu se pune în discuție… Oare unde duc drumurile astea încâlcite? Nechibzuința comentariilor … Citește mai mult

   Sunt gânduri, câteodată care te fac să găsești o poartă în timp. Sau poate este vorba de cineva, cineva apropiat. O memorie, un cuvânt… Sunt porți în spațiu și timp, asemeni unei guri de rai, și te pot duce dincolo de simțuri, căci acolo vrei să ajungi cu adevărat, dincolo de simțuri.  Îți cauți … Citește mai mult

   În 2017, înaintea finalei de kata a Campionatului Mondial de karate, mă accidentasem grav la umăr. Nu mai puteam ridica bine mâna. Mai erau cam 30 minute până la începerea finalei și stăteam în „seiza” (poziție de meditație, în genunchi) încercând sa blochez cumva durerea. Un doctor îmi pusese niște benzi terapeutice, dar încă … Citește mai mult

   Era trecut de ora 03:00, iar eu, ca de obicei, preferam să scriu, să ascult muzică ori chiar să citesc mai degrabă decât să dorm. În timp ce ascultam una dintre piesele care mă dureau mai mult decât orice, am tresărit atunci când telefon a început să sune. Cine putea fi la ora asta? … Citește mai mult