Țesătura lumii Scrierile despre celălalt – zeul sau străinul – sunt foarte vechi. Sumer? Egipt? Acolo unde au fost scrise primele mitologii și cronici. „Folcloristica” timpurie consemnează mituri, descântece, imnuri, și „etnologia”, sub imperiul mirării și din gust pentru exotic, îi descrie pe ceilalți. Notează ce mănâncă, în ce fel se îmbracă, unde locuiesc, … Citește mai mult
REVISTA FICȚIUNEA… A apărut numărul 108, pe luna septembrie, tipărit, al Revistei FICȚIUNEA, una dintre cele mai bune reviste literare din țară. Vă reamintim că revista este partener media cu Gazeta Dâmboviței și poate fi citită și de pe site-ul nostru. Ediția online este, și de această dată, foarte bogată, scriu autori de … Citește mai mult
Nu mi-au murit lăudătorii, dar au cam tăcut în ultima vreme, iar eu m-am trezit cu chef să mă simt specială. „Dario, ești specială”, îmi zic. Scriu iar în carnețelul meu albastru, de pe o canapea verde și incredibil de confortabilă și realizez că arăt fermecător. Mă pun și eu în papucii lu bărbati-miu … Citește mai mult
Nu am absolut nicio idee când rând pe rând s-au adunat, acoperind crengile mesteacănului meu făcându-l pe acesta din ce in ce mai greu, și oricât de mult aș fi-ncercat, pur și simplu nu sunt de alungat. Și-au făcut casă acolo, chiar în inima săracului copac și mișună de colo-colo mai să îi provoace … Citește mai mult
1.Poezie de septembrie … Ciudat, n-a venit dintr-odată, cum se întîmplă de obicei, ci cumva în reprize, s-a scris încet. Mai ciudat este că s-a legat, că are unitatea unei poezii scrise dintr-o suflare. Asta e, n-o să mă supăr pe muze, vor fi avut și ele altele de rezolvat! Lectură plăcută! Intimior … Citește mai mult
Vorbe din cotidianitatea medie 5. Am sosit acasă. Am traversat orașul. Cu sentimentul că pot spune: Pe-aici nu e nimeni. Bucureștiul e un oraș măricel. Oricâte cunoștințe ai avea în el, sunt peste 90% șanse ca, trecând prin el într-o zi, să nu întâlnești pe nimeni dintre cunoscuți. Dar e poate mai bine: … Citește mai mult
Cu amărăciune, pentru ei… Pentru ei, oamenii din bucăți care se pregătesc să ne conducă, mai departe, spre culmi de progres și civilizație… Se prăbușesc peste noi mizeriile timpului pe care îl trăim. Simțim, iată, că vorbele nu mai sunt ocrotitoare, că toate pier în ispite încolăcite peste zilele murdare de azi. Chipurile lor … Citește mai mult
Am scris, adesea, despre elevii mei de „elită”, din cele peste 40 de generații de „Carabellă târgovișteană”, cărora le-am fost dascăl. Sunt foarte mulți, lumea e plină de ei, din păcate mai mult decât țara. Îi reîntâlnesc, uneori, vin la revederile de 10, 20, 30 de… ani, sunt sclipitori, intelectuali de mare valoare, frumoși, … Citește mai mult
Câte stele are un iaz? Culeg strugurii din ceas, ceasul are pui de șarpe, oglinda lui e un stomac, să nu fiarbă iarba umbrei, topește lumile întunecate, umil pahar cu apă – acolade, acolade, Măria ta. Reîntregire Fusul clepsidrei foarfecă foamei câte un cerc. Abisală Sarca râdea puțin. Sarca … Citește mai mult
vreau să ni se facă poze fără consimțământul nostru și apoi să le primim pe mail nitam nisam miercuri la ora 16:16 o dată pentru că eu nu aș avea timp ca să fac poze cu telefonul sau aparatul foto pentru că mâinile mele ar fi mult prea ocupate cu mâinile tale iar mai apoi … Citește mai mult
Livada de lămâi Emanuel și pădurea de lămâi din Poros Își făcuse din singurătatea lui un animal de companie pe care îl hrănea la ore fixe. A alergat o copilărie întreagă printre casele mici și albe precum zăpada, care străjuiesc străduțele înguste și întortocheate ale cartierului în care s-a născut. Case mici și … Citește mai mult
Ceasornic fără minutar. Punctul pe cuvânt…, de Gabriela Cristache, Editura Bibliotheca Multe dintre cele care se lasă dezvăluite se așază de obicei firesc în cuvinte, multe dintre cele aduse pe acele suprafețe care le fac vizibile rămân cât se poate de mult acolo pentru a putea fi văzute de tot ce se ascunde în … Citește mai mult
Amintiri din istoria milenar-recentă a statului subteran & paralel Statul de Drept Preferențial în varianta „Noi suntem Statul!”, ediția – Elena Udrea… Președintele Traian Băsescu mărturisea că l-a numit Director la SIE pe Claudiu Elwis Săfoiu, fiindcă așa „i-a dorit suflețelul” soției acestuia, Consilierul prezidențial Adriana Săftoiu. Doamna Săftoiu a negat vehement afirmația dlui … Citește mai mult
Liber este fitecine să numească „vacă” o masă cu patru picioare. Grav este când acelaşi creator de cuvinte începe să mulgă masa. (Belu Zilber) Ce e un mitocan? El nu reprezintă o categorie socială, dar se găseşte abundent în toată societatea românească şi ia toate aspectele, exercită toate funcţiile, e omniscient şi veşnic prezent în … Citește mai mult
În studiul intitulat Înțelepciunea dragostei (Ed. de Vest, 1994) Alain Finkielkraut interpretează tezele lui Lévinas, pornind ca și el de la povestea lui Oblomov. Celebrul personaj al lui Goncearov ilustrează, în opinia lui Lévinas, existența ca povară și nu ca stare de grație, deoarece lenea lui monumentală exprimă încercarea omului de a evada, de a … Citește mai mult
Tuturor ne e ușor să spunem cum ar trebui să acționeze altcineva într-o anumită situație, ce ar trebui să spună, cum ar trebui să se comporte sau cum am fi reacționat noi într-un context similar. Unii dintre noi au păreri vehemente, și mai mulți dintre noi au așteptări crescute de la ceilalți, dar câți … Citește mai mult
Ajungem să ne dorim lucruri sau persoane care să ocupe un loc în viața noastră. Care e diferența între dorință și intenție? Cum și pe ce temei am putea crede în realitatea intenției sau între gând și expresia sa? Putem avea o speranță, că există posibilitatea să ajungem la o corelație între fenomenele percepute … Citește mai mult
Cacao Doamnelor şi domnilor, m-am gândit că nu ar strica nimănui o ceașcă de ciocolată caldă, evident, cine agreează această băutură. Unii specialiști afirmă că dacă cineva va bea o ceașcă de ciocolată după o anume rețetă, persoana se va îndrăgosti iremediabil. Nu vreau să risc să scriu rețeta, fiindcă nu știu dacă … Citește mai mult
LE CERF-VOLLARD Un tableau s’envolant vers le haut ciel de l’art comme un beau cerf-volant, s’appelle un cerf-vollard. Son inventeur, Monsieur Vollard, au lieu d’étoiles, aimait voir sur les cieux un millier de toiles. Le cerf-vollard suppose une pointe de noir et un amas de rose, – quant à Monsieur Renoir. … Citește mai mult
timp(uri) timpul își începe ieri povestea mereu și se scurge apăsător în fiecare mișcare înțeleasă de viitorul care așteaptă din mâine, din stările ce își caută umplerea cu fiecare încăpere din alunecările lui amestecate firesc cu atingeri, cu răsuflări, cu uitări, cu pătrunderi timpul își termină fiecare zi încet în cuvinte care se lasă amestecate … Citește mai mult
În roba timpului culeg roadele Eului, Creatorul mi-a dăruit rostul de a fi om. A trecut o noapte, s-a uscat un trandafir, s-a născut o dimineață, totu-i o curgere, nisip și clepsidră, făgăduință, inegalabil chipul de pe o pânză, pânza sufletului fragil, suflet de copac care și-a găsit ramura verde cu frunza pereche, dor … Citește mai mult
Cine suntem noi în fața noastră? Copiii au cele mai frumoase întrebări, ele au lumina începutului și demnitatea ființei care își cere dreptul la sens. Dacă nu este timp să le răspundem cu bunătate, fără a împovăra, ce fel de creatori suntem noi înaintea oricărei divinități, nu mai puțin cruțată de toate de … Citește mai mult
Această expresie, cu un conținut adânc, nu-mi aparține, mă gândesc însă adesea la ea și mă face să fiu reținută în afirmațiile despre oamenii pe care îi cunosc mai mult sau mai puțin. Știm câte ceva sau chiar nu știm despre cei ce luptă permanent pentru binele semenilor, pentru depășirea propriei stări de … Citește mai mult
Motto: Mi-a spus că tomul lui se cheamă Cartea de Nisip, pentru că nici cartea, nici nisipul n-au început și nici sfârșit. – Jorge Luis Borges Tableta de astăzi este despre cărți, în general și despre relația mea cu ele, în particular. Am citit de la o vârstă fragedă, pentru simplul motiv că nu … Citește mai mult
Nu, pentru noi Radu Părpăuță nu a plecat, chiar dacă e pe undeva, printre îngeri, și le spune povești… Mai avem încă multe dintre gândurile lui de ieri și continuăm, o vreme, să vi le spunem… Cu un colț de lacrimă… Cu Păstorel… O întîmplare cu Păstorel Teodoreanu pe care n-am citit-o, ci o … Citește mai mult
Omul rămase în stradă, surd la îndemnurile doamnei corpolente care îl invită în locuință. Privea fascinat la bulevardul mărginit de castanii cei mari și mândri. Privea către trecătorii care se plimbau pe sub coroanele maiestoase ale copacilor și ar mai fi rămas mult timp să privească acest spectacol hipnotic, uluitor, fascinant. Case de tot felul, … Citește mai mult
Dac-am uita de mâine amândoi c-am fost vreodată avem atâta artă-n noi că ne-am putea crea unul pe altul. Și dacă nici în propriile tablouri nu ne-am iubi atunci nu-i vina lumii, ci a neputinței noastre de-a ne fi. Nu-i vina ochilor mari și curioși că nu ai tu curaj să mă privești … Citește mai mult
Olimpiada, cu toate momentele ei sublime sau oribile, a trecut. Dincolo de performanțe uluitoare și noi recorduri, această ediție a Jocurilor Olimpice va rămâne în memoria noastră pentru provocările ei de natură culturală. 2024 va intra în istorie drept un an de cotitură în ceea ce privește modul de gândire și pragul de acceptare … Citește mai mult
Prin decizia primarului se hotăra ca funcționarii comunali a căror muncă nu poate fi cuantificată, să fie convocați la muncă suplimentară, prin ordin de serviciu emis zilnic de secretarul general al Primăriei, ordin în care să fie precizat numărul de ore ce vor fi prestate de fiecare. Ei urmau a fi plătiți cu cote variind … Citește mai mult
Constantin Noica, în cartea sa Povestiri despre om, face un exercițiu de vulgarizare științifică, adică „traduce” pe înțelesul tuturor Fenomenologia spiritului a lui Hegel. Nu am să intru în miezul cărții. Am să mă refer la un fragment extrem de interesant din punct de vedere sociologic/social. Spune Noica: „Pe scena lumii se ridică un … Citește mai mult