Cultura

N-am reușit să scriu nimic în ultimele zile. Abia am apucat să exist, să-mi pun liniște în gânduri și să nu cad în ordinar. M-am trezit încă o zi cu sentimentul de gol, de prea plin, de foame chinuitoare și de suprasaturare. Voiam să plec, să fiu, să știu, să mă duc, să mă-ntorc, să … Citește mai mult

   La 6 aprilie, prin decizia nr.2002/49 a Primăriei se fixau prețurile pentru răscumpărarea zilelor de prestație în muncă, la care erau obligați locuitorii orașului: astfel, pentru funcționarii publici, prețul de răscumpărare era de echivalentul salariului lor pe cinci zile, pentru comercianți și liber profesioniști prețul era de 500 de lei pe zi, pentru mijloacele … Citește mai mult

   Căutând cu disperare o soluție la tăvălugul rusesc ce înghițise sute de km2 din teritoriul ucrainean în mai multe sectoare ale frontului și într-un timp neobișnuit de scurt pentru acest război comandanții ucraineni au încercat să lovească punctul sensibil al oricărei armate aflată în ofensivă și care consumă cantități uriașe de muniție. Ca urmare, … Citește mai mult

din punctul în care mi s-a cățărat sufletul, se vede viața ca-n palmă. recunosc cît se poate de clar cucuiele de la zece porunci – sînt coline înverzite. recunosc văile plîngerii scăldînd așteptări în zadar, victorioase eșecuri. sînt la locul lor vînătăile, cicatricele arse de soare, care au făcut din mine un învingător… cum știți, … Citește mai mult

ce vină au poeții cînd mîngîie ulcioare oable fumuri de tămîie în loc să strîngă-n palme-o coapsă să intre-ntr-însa pînă crap-să și ce înseamnă-a pune rime cînd rostul lor e din fărîme să dea iubirii chip anume și roua în statui s-adune ce vină au poeții că n-adorm doar rătăcind cum cel vecinic corb din … Citește mai mult

Dragostea. Libertățile. Lumea iubirea noastră e o simplă problemă lexicală strecurată între intenții culturaloide cu nuanțe cenzurabile de orgasm ilegal apăsat pe acești pereți ai amintirii dumnezeu a murit și în tine iubito stafie tristă făcând piruete într-o discotecă punk scâlciind tocurile înalte ale nemărginirii unei afectivități în firea lucrurilor în fața cărora alergăm alergăm … Citește mai mult

   „Anabasis” (urcare, îmbarcare, expediție în sus) este titlul operei grecului Xenofon. Soldat, scriitor, discipol a lui Socrate, acesta a participat la expediția celor zece mii de mercenari greci în Persia, de partea pierzătorului Cirus cel Tânăr. În opera pomenită sunt relatate dramaticele aventuri ale întoarcerii acasă. Semnificația titlului trimite la curajul în acțiune, gândirea … Citește mai mult

Am o peniță aurie, mă uit la ea și ea nu scrie, dar eu știam, și știe-oricine, dacă-i de aur, scrie bine.   Dar azi nu-i creativă, neam! eu stau și mă uit lung pe geam… colo cântă de zor un graur, dar azi eu n-am gură de aur.   Schimb locul iar, că poate-poate; … Citește mai mult

24 de mișcări de revoluție pentru acest moment de introspecție și deși sper la cât mai multe știu că timpul oricum o să mă uite iar ce a fost nici nu mă știe căci ca mine au fost o mie   așa că inima mea are o singură întrebare să iți pună: vrei să ne … Citește mai mult

1.Poezie de septembrie   Somnul adînc al viselor…   somnul este o întîmplare fericită, aș dormi mereu, numai în somn visul este cu adevărat vis, visul treaz, reveria, este o minciună, o rătăcire, o mare păcăleală, în vis poți călători aievea în toate orizonturile timpului, este tunelul timpului, aici se prezintă în toate ipostazele, în … Citește mai mult

Vorbe din cotidianitatea medie 8. Întunecarea. Starea cea mai frumoasă și adevărată a zilei. În miezul ei, ziua e prea transparentă, prea democratică până la asemănarea în detaliu a tuturor, sub lumina soarelui ce ne inundă fără măsură. Seara, însă, în momentul întunecării, lumina este filtrată, este înlăturat tot ce este în plus și nereprezentativ, … Citește mai mult

Cu amărăciune, pentru ei…    Pentru ei, oamenii din bucăți care se pregătesc să ne conducă, mai departe, spre culmi de progres și civilizație… Se prăbușesc peste noi mizeriile timpului pe care îl trăim. Simțim, iată, că vorbele nu mai sunt ocrotitoare, că toate pier în ispite încolăcite peste zilele murdare de azi. Chipurile lor … Citește mai mult

Manierele frumoase   Manierele frumoase merg și cu tricoul… Magice și curajoase, însoțesc eroul!   E o lege-n modă – să nu porți ce te poartă – încă o dovadă că a fi om e artă.     Ariciulinul și rinocerul   Furia nu-i muzicală – troncăne, poate câștigă… Hâtră artă medicală: când fierbi, să … Citește mai mult

CARTEA RĂZBOIULUI, de Bogdan O. Popescu, Editura VELLANT Cel ce reușește să se apropie, să cunoască și să înțeleagă războiul, cine intră în stările acestea care se nasc și se consumă în bătăliile lui începe întotdeauna prin a-și scrie armura, prin facerea ei din și odată cu acele cuvinte care îi desăvârșeșsc posibilitățile de a … Citește mai mult

e vremea celor cu două decenii la magazinul din colț nu mai au cifra-lumânare 2 pare-se că e o epidemie de young adults pentru unii dintre ei pasiunile s-au conturat au luat forma unui loc de muncă trupul unei persoane adorate e o zbatere continuă între frustrare și relaxare asta nu mai ține de vârstă … Citește mai mult

Omul și Neanderthalul   Fac ochii roată, citesc presa și urmăresc zilnic emisiuni de televiziune de mai pretutindeni. Rezultatul? Revin la un gând mărturisit cândva: nu de Omul de Neanderthal mi-e teamă, ci de Neanderthalul din om.     The Making Of…   Știu mulți melomani care, când vine vorba de Michael Bublé, îți spun … Citește mai mult

  Livada de lămâi 4…    Roșiile tăiate în bucăți mari și stropite cu ulei de măsline dormeau pe o farfurie albă cu margini de cobalt, alături de brânza feta. Peste ele, Bătrâna Aspasia presărase niște verdeață. Mai încolo, pe blatul mare din bucătăria tavernei lui Demos, trona un coș cu pita grecească. Un borcănaș … Citește mai mult

[Claviristei Grete, fiica pictorului Gasser Guenther Forst] Vine Grete,-n galben emulsiv, de aspectul unei vinegrete. Vin egretele: se desprimăvărează. Vinegretele au câte două roţi (şi tracţiune, ca şi rikşele, umană). Se-aud pe sus, dar nu apar, egrete. Ce abătută pare Grete,-n galben stins! „În parc, regretele plâng iar…” Plâng oare, Grete, streşinile noastre? Un timp … Citește mai mult

Băiatul și stârcul de Hayao Miyazaki   (I)      La cei peste 80 de ani ai săi, regizorul japonez Hayao Miyazaki realizează un nou de film de animație, Băiatul și stârcul (2023), inspirat de romanul lui Genzaburō Yoshino, Kimi-tachi wa Dō Ikiru ka din 1937 (cu titlul în limba engleză How Do You Live?). Având … Citește mai mult

Confesiune      În ultimele luni, mi⁠-⁠am asumat un rol pe care nu credeam vreodată că-l voi avea: detectiv interbelic. Fără să-mi dau seama, m⁠-⁠am trezit urmărindu⁠-⁠l pe Zavaidoc prin biblioteci și prin poduri prăfuite, scormonind prin arhive vechi, prin colecții particulare ori prin lăzi uitate demult. Și oriunde mă întâlneam cu Zavaidoc, pe străzile … Citește mai mult

   Se spune adesea că lumea se află în punctul de maximă evoluție din istoria sa, că omenirea s-a dezvoltat, devenind din ce în ce mai preocupată de cauzele sociale, civice, ecologice, umanitare. Cu toate acestea, să fie vorba despre un interes autentic pentru aceste probleme sau doar o aliniere la niște idei populare sau, … Citește mai mult

Raymond Queneau   ŞANSĂ    Se-apleacă trenu pe fereastra vagoanelor lui proprii se recunoaşte-n fiara asta de care nu te-apropii decât sfios – în ditai zmeul în fumegarea nărilor cărùia-şi tot contemplă eul acest narcis al gărilor ’naintea lui cu nişte paşi ce sufletu-ţi destramă un podagros iavaş-iavaş apropie-se de dramă dar trenu nu e … Citește mai mult

Chinezul înțelept      Bună dimineaţa poate începe cu o glumă bună chiar dacă ea, gluma, provine din îndepărtata Chină.  Ora cinei se apropia iar invitatul sosise călare. Gazda, în faţa curţii pline de raţe şi de pui, zise oarecum jenată: ,,Îmi pare foarte rău, dar nu vă putem cere să rămâneţi cu noi la … Citește mai mult

   În continuare, voi încerca să găsesc un răspuns cu privire la întrebarea, până la urmă, cum rămâne cu întâlnirea între noi și obiectul dorit, cum se petrece ea? Obiectul vine și cu o lume căreia îi aparține? Sau aparține în mod întâmplător unei lumi? Ce sunt „umbrele”? Care e legătura între un lucru și … Citește mai mult

speranță pentru Ș. lumea nu s-a stins, nu s-a oprit, n-a tăcut s-a extins, și-a întins cu un pas orizontul chiar a adăugat, chiar și-a prins în cuprins înfășurările, pasul rotund ale ghemului nostru alba sau – mai bine – transparenta ei față dedesubt, dintre ațele fragile și moi ce ne leagă tot răsar întrezăriri, … Citește mai mult

   Mi-am prins mâinile de umerii răsăritului și mi-am sprijinit fruntea pe orizontul iubirii.  Într-un colț de pământ îmi e dor de iubita mea, recitesc o definiție a iubirii, sunt la fereastra Ei, îmi repovestește înțelesul idealului pregătit de zbor. Mie mi-au crescut aripi lângă brațele care mă răsfață, Ei i-a renăscut zâmbetul.    Ești … Citește mai mult

    Bagajul era greu. Cerul, la fel. Norii își coborau gândurile cele mai negre pe străzile pustii, ploile măturau și deșirau mărgele. Mă opresc și răspund la telefon. Geanta rămâne deschisă, descoperind buclele a două bancnote îndoite, dar banii nu rămân suficient cât să își câștige un loc stabil în rutina mea, așa că sunt … Citește mai mult

   Ascultăm oamenii vorbind și aflăm dintr-odată ceva, înțelegem sau nu ce au să ne spună, așezăm în memoria noastră informația primită, ne bucurăm, ne întristăm, ne enervăm sau dăm deoparte ceea ce considerăm că nu ne este de folos sau ne incomodează. Cândva, demult, am început să mă gândesc la vocea umană ca la … Citește mai mult

Motto: „Răzbunarea este un fel de mâncare servit cel mai bine la rece”  – Sun Tzu (deși citatul este trecut pe ecran ca fiind un „proverb klingonian vechi”).    După câteva tablete axate pe chestiuni mai greu de digerat, astăzi vă supun atenției o tabletă pe care unii o vor înțelege prin prisma vârstei. Nu … Citește mai mult