De bună seamă, este dificil să identifici factorii care ar fi putut contribuit, într-adevăr, și în mod semnificativ, la ceea ce se întâmplă cu democrația autohtonă, în aceste zile. Mai mult, lucrurile ar deveni și mai complicate dacă s-ar încerca o ierarhizare a pomeniților factori. Ori, așezarea acestora în firidele de timp potrivite. Și care … Citește mai mult
Mi-a curs peste caiet ceva cafea Și-acuma curg și literele-n jos. Aveam în titlu scris „melancolie”, Și-acum o am pe fustă, păcătos. Apoi am scris în titlu „nostalgie”, Și nici asta n-a stat, că era ud; Ci s-a prelins în fire de espresso, Scriam la nord și ea curgea spre sud. Am încercat … Citește mai mult
cui i se închină o societate dacă nu unui rege? cui i se închină un rege dacă nu unui dumnezeu? ai putea spune că lanțul se încheie-aici dar cui i se închină un necredincios? cum poți deține controlul asupra cuiva care nu crede în nimic? Sabin RUSU este proaspăt … Citește mai mult
1.Trei poeme de decembrie Poeții nu mor niciodată fără vreo legătură cu dimensiunea lor, poeții nu mor niciodată, asemenea fulgilor pe care ni-i amintim nostalgic în vara toridă, cîtă vreme în urma lor rămîne o poezie, o metaforă, o imagine sau un singur cuvînt, și-au cucerit nemurirea, nu e un premiu, nu este … Citește mai mult
Vorbe din cotidianitatea medie 14. Dialogul a doi tineri români. Nu mai analizați starea învățământului românesc. Doar ascultați aici. – Fă, cum se scrie „jmecher”? Cu S sau cu J? – Cu S, mă! – Adică nu cu J… – Nu, cu S: „Jmecher”. – Deci, fă, Jmecher, cu S! – Da, mă, prostule! Cu … Citește mai mult
Am mai scris aici despre lipsa de speranță; subiectul este, din păcate, mai actual decât oricând. Vă povesteam cândva că, după părerea Asociaţiei Americane de Psihologie, lipsa de speranţă reprezintă sentimentul pe care îl avem atunci când credem că nu vom experimenta emoţii pozitive sau o îmbunătăţire a stării noastre. Când se vorbește despre … Citește mai mult
Bărbați singuri, de Ileana Popescu Bâldea, Editura Școala Ardeleană Fiecare pas al scrierii își (con)duce autorul în fiecare dintre straturile adâncimilor care îi primesc, care îi recunosc explorările și în continuare pe fiecare dintre suprafețele pe care se desfășoară excursia aceasta sofisticată a (des)facerii poveștilor care încap și se lasă văzute, citite, cunoscute și … Citește mai mult
Cercul de prieteni La masa cu prieteni, rotundă, ca un soare, Ham și Miau, muzicieni, au locuri de onoare. Cip-Cirip și Chiț, din deal, au și ei talent! Invitați de papagal, acompaniament. Foamea, veche partitură, încercuită, ca un ceas, se întoarce în natură, neavând nici chip, nici glas… Măscărici … Citește mai mult
Sunt, în viața fiecăruia dintre noi, oameni pe care nu-i putem uita, oameni care au însemnat ceva special în vremuri trecute, dar pe care-i păstrăm în amintirile noastre. Azi este despre un mare poet, pe nedrept uitat, de la moartea căruia au trecut, iată, șapte ani. „Suie târziu semn de răcoare peste câmpie / … Citește mai mult
gândul e palpabil închipuindu-mi-l, prinde contur și doi ochi superbi asemenea unei picturi care a existat întotdeauna, sub formă de gând, acum a devenit un tablou înrămat cu speranța secolelor viitoare mâinile mele sunt foarte curioase vorbesc zilnic una cu cealaltă despre gând ele știu că vor face echipă bună în ziua în care gândul … Citește mai mult
Livada portugheză 1. Zile vin, zile trec. Xavier din Tavira Drum nesfârșit înainte. Drum nesfârșit înapoi. Oriunde ar fi ales să meargă era drum lung de străbătut. A ales să meargă înainte stând pe loc. Ce era înapoi văzuse deja. Și ce rost mai are să te întorci de unde ai plecat pentru că … Citește mai mult
Șoapte și strigăte vizează un portret al morții ca ideal matern simbolizat de brațele Annei cu muribunda Agnes pe genunchi în celebra scenă Pietà, întrucât la Bergman moartea apare de cele mai multe ori sub chipul protector al femininului. Rareori cu chip patern, deoarece tatăl reclamă îngrădirea în backgroundul luteran, cu accente pe determinare, luptă … Citește mai mult
Tom Waits – Stille Nacht… – 23 decembrie Numărul celor nefericiți crește. Această voce este mai ales a lor și tot mai ales lor să la urăm un Crăciun cu liniște și speranță… Pentru unii, printre care mă număr, Stille Nacht rămâne etalonul de platină al cântecelor de Crăciun – prin liniștea și speranța … Citește mai mult
PIERRE… PONGE „O poezie neagră, o poezie dură, O poezie de granit…” (B. P. Hasdeu) …Granit în care nitul nu intră cu grandoarea cu care intră-n alte roci, acompaniat (sau nu) de-o trâmbă de impalpabile scântei; în care orice cui se strâmbă, – se strâmbă, evident, la tine, care încerci să transgresezi o graniţă … Citește mai mult
Cum peste tot se vorbește despre alegeri, aproape că mă simt vinovată să stau de vorbă cu Zavaidoc despre cântece vechi și despre iubiri de pe vremuri. Tocmai de-aia i-am zis hai să coborâm bulevardul, cândva plin de lumini și de lume veselă, să citim împreună afișele cam neglijente, din care ne zâmbesc domni … Citește mai mult
Oricât am fi sau nu de dispuși să o recunoaștem, viețile noastre sunt dominate de incertitudine. Chiar dacă putem parcurge perioade relativ mari de stabilitate, care să ne dea iluzia unei liniarități, factorul necunoscut își poate face simțită prezența oricând, luându-ne prin surprindere, putând chiar să ne destabilizeze. Totuși, există și niște mijloace … Citește mai mult
Așadar, ce avem să ne spunem unii altora? Ce anume contează, și ce este ceea ce face ca ceva să aibă importanță? Care sunt lucrurile importante dintre noi și despre noi? Ce avem de oferit și ce avem de primit? Ce este ceea ce face ca existența noastră să aibă valoare? Ce avem … Citește mai mult
Într-o bună zi, o să putem reveni noi, ,,trădătorii de țară’’, românii stabiliți în străinătate din diverse motive obiective și personale, la o cafea, pe care să o bem cu știința că putem investi în viitorul unei Românii a bunului simț? Aceea pe care o visase Sorin, fratele meu, acum profesor universitar la Edwardsville … Citește mai mult
M a x J a c o b De-ale gurii – Unde vă duceţi, raţe dulci? – Pe lac, eleve la marină. – Calule şchiop, tu un’ te duci? – S-o scot la aer pe regină, regina mea,-n conduri de bronz şi umbreluţă de eponj. – Tu un’ te duci, cumetre câine? – La … Citește mai mult
Impozitul pe viață Dacă e să ne raportăm la relaţia omului, cetăţeanului, cu statul, omul, cetăţeanul, are atâtea obligaţii faţă de stat, obligaţii sub formă de taxe, unele, să zicem, necesare, altele făcute să mai scoatem un ban din buzunar. Ideea de a pune fel de fel de taxe, unele chiar biruri, nu s-a … Citește mai mult
mesaje fiecare mesaj înseamnă cuvinte care aduc odată cu ele acele extinse arome niciodată uitate, niciodată pierdute sau rătăcite în visul de timp memorat și păstrat oricare mesaj încăput în aceste discrete trimiteri se adaptează transmițătorului vid care îi mișcă prin lume (con)textul și mai departe corpul pierdut în orice îi spune despre mișcare necesarul … Citește mai mult
Motto: două inimi pe un catarg al rațiunii Continuă spectacolul de gală al dragostei țesute la războiul sufletelor împletite din fire de respect și prețuire. Se plămădește jurnalul existenței prin credință, o rugă a Sinelui pentru dragostea cuvântului, un izvor în Sine, o curgere a unui râu născut din lacrimi neșoptite în trăire. – … Citește mai mult
Prietenii – colaboratori ai Gazetei, cei care scriu zilnic în Gazeta Dâmboviței, se întorc din mai lunga „vacanță electoral-impusă”… Știm că suntem citiți, vă spuneam și data trecută, am primit mesajele prin care ne-ați amintit că ne așteptați și continuăm să experimentăm normalitatea, așa cum o facem de mai bine de un deceniu… … Citește mai mult
Dacă viața ta s-ar termina azi, iar Dumnezeu ți-ar spune că poți să o mai trăiești odată, însă cu condiția de a o trăi exact la fel, fără să schimbi nimic, ce i-ai răspunde? Poți trăi exact la fel? Poți suporta aceleași răni? Poți să îmbrățișezi aceiași oameni și să fii victima acelorași agresori? Și … Citește mai mult
Printr-un proces complex și lung, printr-un miracol al naturii, dintr-o creatură nu prea agreată, se naște una dintre operele de artă ale naturii – fluturele. Colorat, simetric, fragil și unic, fluturele este modul prin care Dumnezeu ne învață să iubim, să ne iubim, să prețuim și să trăim prezentul. Fluturele trăiește doar o zi, iar … Citește mai mult
Alte povești din România beteagă (6) Spuneam că, de multe ori, ni se pare că nu e bine să ne irosim pentru nimicuri, dacă ne vom îngriji de lucrurile mari, cele mici se vor rezolva de la sine. Eu nu cred că e așa… Și mai afirmam că lumea noastră e plină de … Citește mai mult
M-am trezit speriată în mijlocul nopții cu un sentiment de gol dezamăgitor pe care nu-mi mai fusese dat să-l trăiesc. Mă simțeam de parcă o parte importantă din mine rămăsese în grija lui Morfeu, o parte pe care știam că n-aveam să o mai recuperez vreodată. Am stat preț de câteva secunde cu ochii în … Citește mai mult
Uneori ochii îmi dau de gol sufletul bătrân și cuvintele alese cu pricepere creează impresia unei minți mai șlefuite decât este de fapt. Poate de asta s-a gândit să mă întrebe tocmai pe mine ce-i iubirea. Pe mine care iubesc totul, dar duc povara neîmplinirii; pe mine care spun povești netrăite de nimeni; pe mine … Citește mai mult
Nu atunci când parfumul lui se imprimă pe hainele tale ești a lui cu adevărat, ci atunci când pe pielea ta se imprimă mirosul pielii lui, atunci când îi simți dorințele în felul în care respiră și atunci când știi ce loc de pe corpul tău va săruta prima dată atunci când vrea să te … Citește mai mult
Monica Lovinescu. O viață, o voce, un destin. Album Centenar, de Cristina Cioabă, Editura Humanitas Istoria ne oferă uneori posibilitatea de a ne apropia, de a ne cunoaște, de a ne confrunta cu personalități ale ei care rămân pentru totdeauna vii în paginile, în poveștile și mai departe în memoria colectivă a unei națiuni, … Citește mai mult