Trupul, ca o locuință temporară a sufletului, este, de multe ori, de o fragilitate care ne dă de gândit. Se spune într-o rugăciune că mulțumim lui Dumnezeu pentru că ne-a dat somnul spre odihna neputințelor noastre și spre repaus pentru trupul cel cu multe osteneli și, încercând să ni le spunem, ajungem să aflăm … Citește mai mult
Continua să meargă împreună cu mașinile, până când simți genunchii slăbindu-i sub greutate. Nu era nici o poartă, nici o intrare, nici o pistă, nici un drum către acel oraș misterios. Urmărind mașinile, găsi un buncăr mic. Se apropie de intrare. Doi roboți actroid KRM stăteau de gardă în fața unei uși. Îi înmână … Citește mai mult
E frig, iar felul în care ni se zgribulesc sufletele asmute vântul spre a fi mai aprig și mai tăios. E furios pe noi și nu ne mai poate rǎbda felul în care umblăm cu sufletele goale prefăcându-ne cǎ moralitatea și dumnezeirea ne nădușesc. S-a săturat sǎ vânture pagini de istorie pătate cu sânge, sǎ … Citește mai mult
24 ianuarie… 112, 119! România „adâncă” are organismul grav bolnav, fără imunitate, într-o stare psihică de alienare severa, fără memorie, fără empatie, fără responsabilitate, care secretă cu inconștiență multă toxicitate, teren pentru aberații comportamentale, violență, intrigi politice și sociale, bullyng, crime inexplicabile acolo unde ar trebui să existe prietenie, respect și dragoste. Ce putem face … Citește mai mult
Nomad prin lume… Părintelui Alin Ștefan, cu prețuire… Cutreier nomad prin lume cu iubirea de Tine descheiată la piept. Cuvintele desculțe, cu capul gol, Te flutură prin plete. Faptele mi se deretică spălându-și dedesubturile la al Tău izvor. De când Te-știu, gândurile mi-au rămas priponite de ivorul de la poarta părintească a raiului. Să-mi fii … Citește mai mult
Primăria avea, în acest an, un număr de 196 de salariați, care activau în cele 16 secții și oficii ale Sfatului Popular; în afara acestora, în statele de plată erau cuprinși 552 de dascăli și personalul tehnico-administrativ, ca și 662 de cadre medico-sanitare. Dintre angajații Primăriei, 13 aveau studii superioare, 87-studii medii, iar … Citește mai mult
În iulie 2022, forțele ruse au ocupat Siverodonețk și Lisiceansk, ajungând la doar 40 km de importantul centru Sloviansk. În calea lor spre obiectiv stătea un orășel al cărui nume avea să fie sinonim cu cea mai lungă bătălie din acest război: Siversk. Ultima oportunitate de a ocupa rapid Siversk și a înainta către … Citește mai mult
Vă invit să ne întoarcem cu gândul, poposind în a doua jumătate a veacului al XIX-lea în urbea noastră, perioadă în care, printre altele, autorităţile locale se străduiau să ţină pasul cu avântul economic, cu reformele menite să ducă la modernizarea oraşului, înfiinţând instituţii care să deservească populaţia în condiţii optime de igienă şi calitate. … Citește mai mult
Fiecare cu rostul lui Există câteva vorbe în spaniolă: ,,Cada mochuelo a su árbol.” Adică: ,,Fiecare pui de bufniță în copacul lui.” De ce oare zicala se referă la pui? Poate pentru că de mici ni se spune care ne este rostul. ,,Înveți carte, ca să devii doctor’’. ,,Fetele nu joacă fotbal și … Citește mai mult
Cum v-ați comporta dacă în fiecare zi persoanele necunoscute cu care vă întâlniți sunt slugarnice? Dacă stau veșnic cu căciula în mână, nu reacționează la nimic din ce le spuneți, pleacă privirea și capul când ar trebui să aibă o atitudine, se gudură la picioarele dumneavoastră pentru a obține un nimic etc. Ce … Citește mai mult
doar apa nu doarme și nisipul și apa și nisipul (uf) mi-e atît de dor de tine încît nu mai știu cine sînt (atît) mă-mpiedic de tine tîrziu după o sticlă de vin mă găsești într-o frapieră de argint și te-ntreb cine sînt eu și de cînd apoi am să îți … Citește mai mult
Cartea, scrisul… Acum există o lectură practicată în tăcere, simptom cu totul încurajator… (Jorge Luis Borges – Superstițioasa etică a cititorului) Cartea este locuitorul minții mele răsfățate, a lumii de sub oasele capului meu, a craniului luminos și luminat de fiecare cuvânt al ei, cuvânt avântat, cuvânt care cheamă mereu și mereu alte … Citește mai mult
O fantomă bântuie lumea zilelor noastre. Nu este, cum ne-am grăbi să credem, aceea a comunismului, invocată în primul manifest comunist. Ci, ca să vezi, în cauză pare să fie spectrul fantomatic al unei ditamai democrații de tip occidental. Cum este cea americană. Și care, potrivit evenimentelor recente, a cam luat-o razna! Ceea ce se … Citește mai mult
Salutări de lângă Marsilia, dintr-un weekend ploios în care Mediterana a decis să joace, disciplinat, în filme alb‑gri și să lase cărțile poștale cu soare pentru altă dată. Plouă din lateral, plouă pe piatră, plouă pe turiștii care nu au citit prognoza, dar mai ales plouă pe ecranele noastre, unde fiecare strop poate deveni … Citește mai mult
Vorbe din cotidianitatea medie 58. Fiind pe-afară, pe la prânz, am zis să iau o mașină, un troleibuz, ceva, pentru a merge vreo patru stații. Am stat 35 de minute și nimic. Am luat-o la pas, pe jos. Bucureștiul este un teritoriu uitat. Administrația se arată numai pentru a te taxa, nu pentru a te … Citește mai mult
Acești „giganți de carton” care își arcuiesc buzele, se contrazic, le știu pe toate și ne promit fericirea… Și, cu respirația lor întretăiată, par mesagerii unor victorii nemăsurate. Când își termină vorbele sărace și puține, repetate cu poticniri îmbălsămate, rămân doar ecourile unor sunete strangulate, amorfe, care se topesc în ceva care seamănă cu un … Citește mai mult
nu îmi pun sufletul în tot ceea ce scriu și probabil se vede unde de fapt nu îmi pun sufletul în aceeași măsură în tot ceea ce scriu și probabil se vede unde însă în tot ce scriu sufletul meu se află într-o strofă într-un vers sau … Citește mai mult
Marcel primul Marcel privea cu un aer buimac șomoiogul de bani scos din buzunarul numărul 7 de la pantaloni. Îl puse încet pe masă și banii înfloriră pe loc, transformîndu-se într-un șomoiog mai mare, bancnotele de plastic răsucindu-se de parcă erau vii. –Ia te uită, își zise el în bărbuță, ce de mulți … Citește mai mult
Motanul înfricoșat Arii și soprane! Un Sfinx în cămară! Nu-l îmbii cu trei castane, nici de-au aripi, și mai zboară! Stă ascuns între borcane, umbre deșirate-n sfoară, legănându-se-n tavane, maiestuos îl salutară, dându-i febră și frisoane… Vino afară, te rog, dragă motane, fă din vocea mea o scară și din umbre – noi … Citește mai mult
Crocosmia – partea întâi Xanthe. Porto și Foz do Douro Crocosmia, cunoscută și sub numele de montbretia, este o plantă perenă din familia Iridaceae, înrudită cu gladiolele. Crocosmia este apreciată pentru florile sale vibrante, de obicei în nuanțe de roșu, portocaliu sau galben. Această plantă crește din bulbi și poate ajunge la o înălțime … Citește mai mult
să nu mă iubești să nu mă urăști de la os, de Viorica Răduță, Editura CHARMIDES Unele momente ale vieții se lasă citite doar în acele stări și condiții ale lor care transfigurează, în acelea care pot să transporte simțurile amplificate mai departe în cuvintele care (le) decodifică și (le) spun odată cu intensitățile … Citește mai mult
Totuși, câți TRUMPi există? Primesc un mesaj de la un prieten foarte drag. Redau mai jos începutul epistolei electronice: „Dragă Dorin, am primit vineri exemplare print din xxx. Azi, mai spre prînz, cînd temperatura de afară se mai îmblînzise, am mers la poștă să pun un plic pentru tine, cu un exemplar din carte. Acolo, … Citește mai mult
Poezie de ianuarie… Ruleta ruseasca. Romance Eu cu ea nu mai pot, nu mai pot să rămîn o smulg din carnea mea ca pe licori străine și cînd o smulg încet în caldarîm se-afundă sîngele și inima din mine. Trist astăzi Doamne sînt și iar mă întristez îmi sună golu-n suflet ca un pendul nebun … Citește mai mult
„Aș vrea, dacă sunteți de acord, să inaugurăm o rubrică umoristică și ludică, cu numele de LUDEX. Vremurile numai ludice nu sunt, dar le mai dezîncruntăm și noi”, ne-a scris domnul Șerban Foarță. Suntem, firește, onorați de această colaborare și e o mare bucurie să vă putem trimite cuvintele vrăjite ale unuia dintre marii … Citește mai mult
17 ianuarie… Marți ne vedem la Carusel? Adică în Lipscani, unde începe un festival al cărților YA. Cum e și normal, venim deghizați în plante, nu-i așa? Exact ca elevii de la Sighișoara, prieteni buni cu Platanos. Mă refer la film. Doamne, ce ne-am mai distrat! Până și prăjiturile s-au transformat în plante! Iar la … Citește mai mult
Antract Aș vrea să fiu o umbră-n teatrul gol, să uite că exist o lume-ntreagă. Aș vrea să fiu un glas în pieptul tău, să-ți fiu trăire, muzică și strajă, în nopțile în care sufletul e gol și anii-s grei, când nu mai știi nici cine ești, nici câte veșnicii vei fi parcurs în grabă, … Citește mai mult
Motto: „Îmi plac oamenii cu o singură față, Tu ești unul dintre Ei” Doamne, lasă-mi o vreme prielnică să rodească sămânța fiecărui gând al iubirii Prezent în loja oficială a vieții urmăresc, cu atenție, spectacolul propriei vieți, e o imagine a Eului salvat de un mugur, de iubirea Cerului și a femeii cu … Citește mai mult
Acum niște ani, când a fost în Ontario o epidemie de SARS-ul (Sever Acute Respiratory Sindrom), unităţile medicale au implementat severe măsuri de protecţie. Şi, tocmai atunci, mi s-a întâmplat să înghit o bucată de peşte care s-a oprit la jumătatea esofagului. Am sunat la serviciul de urgenţă. Când îi chemi, întâi vin pompierii, obligaţia … Citește mai mult
Necesara cumpătare Dintre toate darurile naturale, gustul este cel ce se simte mai bine şi se explică mai puţin, el n-ar fi ce este, dacă s-ar putea defini, pentru că judecă obiectele asupra cărora judecata nu mai are priză. Acesta este un adevăr pe care noi, cei ce gustăm din plin, uneori din prea … Citește mai mult
Anul care a fost. Eu despre el Despre cât poate să cuprindă sau să încapă un calendar s-a mai tot spus și s-a mai tot scris. Despre câte se pot așeza, face văzute și memora și rămâne dintr-un an calendaristic trecut tot învățăm cum se pot scoate în evidență, câte merită să fie spuse … Citește mai mult