O primă oră a dimineții, cea mai frumoasă din zi. Cer nehotărât, oricum, gri. Dar câtă dulceață, câtă liniște… O pot numi armonie. Deschid fereastra. Se va limpezi și va răsări splendida lumină roșiatică, sau vor năvăli norii…? E Duminică. Apa clocotește în Ibric. Adaug esența aromată, apoi, cardamonul. Sorb… Degust… Azi nu plec nicăieri. … Citește mai mult
De ce nu primesc insectele și nume de politicieni? Să avem și noi discuții: mi-a intrat un bărzăune d-ăla… Câțu… în casă. Și-n bucătărie… era plin de Codrini. M-a mușcat o Firea, ceva… Mai curăță și tu că e plin de Dragnei pe aici. Frate, vezi că e invazie de Klauși la munte. Știai … Citește mai mult
Astăzi vreau să vorbesc despre motto-ul meu, despre cuvintele care m-au scos din fundul Iadului și m-au pus pe picioare. Unii dintre cei care mă cunosc știu că am un tatuaj pe umăr. Pe la 21 de ani am decis să bat permanent în piele cuvintele care mi-au devenit sprijin și călăuză: Per aspera ad … Citește mai mult
1.Din activitatea interbelică a Poliţiei dâmboviţene… Potrivit relatării comisarului din cadrul Poliţiei Târgovişte, Ioan Diamandescu, la 30 octombrie 1918, orele 21.00, la sediul poliţiei s-a prezentat o gardă germană compusă din doi soldaţi înarmaţi, cu scopul de a-l aresta pe Constantin Dogaru, poliţaiul oraşului. Cum acesta se afla la domiciliul său din strada Vestei, … Citește mai mult
Întrebările filosofice sau mai puțin filosofice pe care toți oamenii și le pun sunt: „De unde venim?” „Încotro ne îndreptăm?”, „Cine suntem?”. S-ar părea că întrebările cu adevărat pertinente astăzi sunt două: „Unde am ajuns?” și „Cum este posibil ca o boală să anuleze principiile etice și politica libertății?” Mă uit cu stupoare … Citește mai mult
Consiliul Județean Dâmbovița organizează, prin Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, un nou eveniment în cadrul Ansamblului Monumental Brâncovenesc de la Potlogi. Expoziția, intitulată „Ipostaze ale feminității, secolele XV – XIX”, aduce un omagiu tuturor femeilor din trecut, cunoscute sau rămase anonime, și valorifică o parte a colecțiilor deținute de muzeu. Fie că sunt descoperite … Citește mai mult
Umblă vorba că atunci când e frate lângă frate, câte un inamic își pierde viața în fiecare noapte. N-am spus-o eu, a zis-o altfel, un mare clasic în viață, răsunând cu ecou de la balconul de vis-a-vis. Se pare că o soră devine catalizator al acestei reacții, pentru că atunci când este soră lângă soră, … Citește mai mult
Achtung! Achtung! Pentru lenea, inclusiv de a gîndi, altfel decît în umori viscerale, partinice; pentru eșecul proiectelor prompteriste, rămase doar sterile și demagogice exerciții de imagine; pentru impunerea dictatorială, în disprețul prevederilor constituționale, a două guverne dezastruoase, antinaționale, în urma cărora România a regresat și sărăcit, pierzîndu-și, pas cu pas, demnitatea și suveranitatea, Biedermeierul de … Citește mai mult
Înainte de a veni în Albania, mă uitasem pe hartă și văzusem că toată țara e numai munți și pășuni. Aha, mi-am zis în sinea mea, asta însemna multă brânză de oaie, de vacă, de bivoliță și de capră, iaurt, unt, urdă, smântână și cașcaval. Pe săturate! Să vezi ce de mai brânză am să … Citește mai mult
Ne-a luat prin surprindere valul 4 al pandemiei! Precum valul 3 și ultima zăpadă! Căcâții se ceartă pe ciolan, auzim doar voci și asistăm la circul mediatic cu marea acțiune politică îndreptată doar în a faulta adversari. Nimic concret pentru țară! Niciun proiect demarat, doar desene pe asfalt! În plus, proaspăt eliberat din pușcărie, marele … Citește mai mult
Ce scrie, maică, aici? întreabă o bătrînică în supermarket. E o supă, zic. Se pune apă fiartă și se lasă 5 minute. După aia, o bei. Din paharul ăsta? zice ea. Sau o turnați într-un castron, răspund eu. Aha, e doar 5 lei. Oare mi-o ajunge de două supe? Nu știu, una sigur, mai zic. … Citește mai mult
Scriam, cu câțiva ani în urmă, despre un OM pe care-l știam în orașul nostru dintotdeauna și pe care îl cunoșteau zeci de generații ale Târgoviștei. Profesorul Ioan N. RADU, campion mondial, dascăl de elită, profesor înțelept, conducător al școlii dâmbovițene… Scriam, deci, „gânduri despre un foarte tânăr prieten”… Acum, Domnul Profesor e într-o lume … Citește mai mult
Președintele ne-a obișnuit să urmărească „cu atenție și îngrijorare” nu se știe ce, probabil cum crește iarba la Cotroceni (sau la Sibiu) și cum decurge lupta internă în PNL. În același timp, România o ia la vale și devine țara în care nimeni nu răspunde pentru nimic. Vedeți modificările legislative aduse în ultima vreme, sunt … Citește mai mult
În politică nu prea mai există ore astrale ci, din când în când, și parcă tot mai rar, mai degrabă complexe de „conjuncturi favorabile”, constatate doar ulterior însă ca atare. Asta, desigur, când augurii moderni nu prevestesc cine știe ce catastrofe în cascadă. Instituția celor 16 preoți care se ocupa cu viitorul la romani a … Citește mai mult
Despre ritualul Starbucks la Londra și acasă… Am descoperit cafe latte cu scorţişoară, de la Starbucks, acum 10 – 11 ani, cînd am fost prima dată la Londra. După aceea, an de an, cînd ajungeam acolo, mă dedam ritualului, consumam cîteva pe zi, cînd voiam să-mi trag sufletul în lungile mele plimbări. Prima o luam … Citește mai mult
Dmitri Volkogonov explorează două blocuri doctrinare aparent eratice în raport cu ceea ce cunoaștem despre leninism, dar care au contribuit major la formarea lui Lenin: Neceaev și Bakunin. Praxisul conspiraționist, angajamentul radical în ceea ce privește înlăturarea de la putere a guvernelor ostile și represiunea – mergând până la exterminare – a adversarilor trădează această … Citește mai mult
YO EL SUPREMO, de AUGUSTO ROA BASTOS: „Ia tocul şi scrie ce-ţi dictez. Apasă tare, cu toată puterea de care eşti în stare. Vreau să-l aud gemând când va zgâria hârtia cu ultima mea dorinţă.” Inegalabil. Dar relativ uitat… Cum se debutează cu adevărat. Pe la 1749, un „vagabond” de 37 de ani, care se … Citește mai mult
Vă mai trimit și azi, cu sila cuvenită, încă o fișă de personaj pentru viitoarea mea carte de pandemie în patru valuri, o antiutopie de vremuri noi și cu eroi de mucava, aroganți și lipsiți de măsură… N-aș fi crezut că, după atâția ani de la evenimentele unui decembrie care părea eliberator și plin de … Citește mai mult
Domeniul Ghica de la Ghergani (Răcari) a fost deschis și anul acesta pentru a putea fi vizitat de publicul larg de Zilele europene ale patrimoniului. Irina Bossy – Ghica Boulin, moştenitoarea domeniului Ion Ghica de la Ghergani Răcari a deschis prima dată domeniul în 2017, acesta fiind în proces de restaurare şi consolidare. Este singurul … Citește mai mult
S–a spus… Poetul e un donator de sânge la spitalul cuvintelor (Blaga), iar poeţii sunt inima umanităţii (Eugen Ionescu)… Poetul este un evocator, când îl înţelegem, suntem tot aşa poeţi ca el. Poeţii sunt doar interpreţi ai zeilor (Socrate)… Poezia? O filosofie caligrafică… Poetul este un domn în ţara visului (Heinrich Heine)… Așadar, poezia nu … Citește mai mult
1. Povestea funigelului Armand și a poștalionului său plin cu vise de toamnă se spune că trăia odată unii ar spune chiar niciodată într-un burg imaginar-arămiu cu metereze din castane coapte și gutui aromate un funigel imberb cu falnic surtuc croit din frunze de viță de vie stăpân al samovarelor grele ce stau în … Citește mai mult
În Gazeta Dâmboviței, un alt regal de poezie cu ȘERBAN FOARȚĂ… Este unul dintre cei mai importanți cunoscători ai misterelor limbii române, unul dintre cei mai importanţi poeţi din România. Trăieşte – de o viață – la Timişoara, unde scrie, traduce, pictează şi cântă la pian. „Este fermecător şi imprevizibil, spumos şi rafinat, cult şi … Citește mai mult
Să nu ne „ferim” de cuvintele adesea ocolite de falsele cronologii contemporane… OCTAVIAN SOVIANY este unul dintre marii scriitori ai literaturii de azi. A fost tradus în franceză, engleză, spaniolă, germană, italiană, maghiară, polonă, slovenă, bulgară etc. S-a spus că este unul dintre cei mai plini de substanță născocitori de istorii pe care-i avem. Pe … Citește mai mult
Iedera se cățărase pe zidurile casei Doamnei Matilda și încerca să vadă prin geam interiorul bătrânesc. Privea lung spre pendulul care bătea ore vechi și spre fotoliile de catifea violet, deformate de timp. Aici nu mai trăiește de mult nimeni! își spuse. Ordinea era aceeași mereu. Locul obiectelor neschimbat. Nici urmă însă de praf pe … Citește mai mult
Copilării trecute prin război, Cătălina Mihalache și Nicoleta Roman(editori), Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași Istoria impune anumite tăceri, anumite feluri și moduri în care poveștile despre vremurile ei și despre întâmplările lor se așază în tăceri, mai departe în toate ascunderile posibile care cresc, care amplifică toate aceste stări și continuarea lor în … Citește mai mult
Încă din anii de început ai vieții noastre, societatea ne trasează un parcurs general și suntem setați, la nivel mental, că drumul nostru ar trebui să urmeze niște linii clasice, o serie de pași care să ducă la împlinirea noastră ca oameni. Facem studii, ne întemeiem o carieră și o relație sau o familie, promovăm, … Citește mai mult
Astăzi, știu despre ce să scriu dar nu știu cum… Nu pentru că aș duce lipsă de inspirație, pentru că de fiecare dată când mi-am scris tableta nu am avut nevoie de inspirație. Când scriu, maximul a ceea ce poate face inspirația e să asiste, să vadă cum pot fără ea. Nu a asistat de … Citește mai mult
Apropo de apartenenţa masonică a lui Mozart, despre care nu ştim cât de serioasă a fost, dacă nu s-a datorat doar unui capriciu, unei curiozităţi mai degrabă artistice. Flautul fermecat îi este tributar într-o măsură, printr-un proces de codificare a unor simboluri transparente pentru iniţiaţii lojilor masonice, însă acest aspect nu schimbă prea mult percepţia … Citește mai mult
Și săptămîna asta o să îl atac imaginar tot pe H R Patapievici, și tot pe tema conferinței „Sinuciderea Europei?”. Dacă vă întrebați ce am cu respectabilul intelectual răspunsul este: nimic! Din contră, tocmai pentru că îl iau în serios, tocmai pentru că ce spune și scrie îmi dă de gîndit, încep și eu să … Citește mai mult
Scriam… E mare zarvă iar, e mare fierbere printre politicieni, printre adepții lor, dar și în rândul populației care așteaptă ca de această dată promisiunile făcute în această campanie, să devină realități, adică să primim pomana, pardon, am vrut să zic promisiunea că o să trăim mai bine. Mă uit sau ascult ştirile care ne … Citește mai mult