Cultura

De patru ori am revenit in România anul acesta. Am circumstanțe atenuante: mi-a dat fata mea biletul ei, în august, pentru că ea își cumpăra casă. De ce să-l fi pierdut, nu? Am plătit diferența de 90£. Acum doi ani am vândut casa din Ronda și am revenit la amintiri frumoase, legate de limbă, interpretariate și … Citește mai mult

Stăpânul rezervației Într-o duminică, zi călduţă de primăvară – una dintre puţinele de anul acesta – m-am urcat într-un autobuz şi m-am aşezat pe unul dintre scaunele care are pereche în faţa lui. Nu era aglomerat, nici în maşină, nici pe stradă, aşa că mi-am văzut liniştită de gândurile mele, bucurându-mă de soare. Aproape că … Citește mai mult

A pleca din lumea celuilalt… Departe de el, în lumea privită din visul propriei puteri… Şi a dori să trăiești un vis al tău, al puterii proprii, care să fie mai mult decât în lumea celuilalt… Dar tu singur nu poți face o lume întreagă să înceapă, nici ca ea să se sfârşească, pentru că … Citește mai mult

Șarpele În josul Ialomiței a găsit mamaia Ioana loc bun pentru spălat lâna și câteva preșuri. Apa era puțin adâncă și repede iar soarele strălucea șerpuitor în repeziciunea ei. Pietrele se vedeau sub luciul ei grăbit ca niște ochi care erau când închiși, când deschiși, dar mai mult și mai mult rămâneau deschiși. Se lăsau … Citește mai mult

   Privesc fotografia imaginației și revăd stânca magică, maiestatea Ei este creația scorpionului boem. În nedormitele cuvinte, viața, unic sens, binomul culoare și zbor, echilibrul dintre mine și eseu.    Oare cum pot măsura timpul nepetrecut? În necuvinte, după virgulă, înainte de punct?    Prin neprivirea timpului mă îndrept spre geana nenăscută a unei alte … Citește mai mult

În această lume, vampirul e doar un zeu întunecat, un copil al întunericului. El nu poate fi altceva. Iar dacă uneori el exercită o anumită fascinaţie asupra minţii oamenilor, este numai din pricina faptului că imaginaţia omenească e un loc tainic, plin de amintiri primitive şi dorinţe nemărturisite. (Vampirul Lestat, de Anne Rice)    Aseară … Citește mai mult

Între angoase, este una care chiar generează sentimentul ireparabilului, răspunsul la întrebarea „e prea târziu?”… Suntem aproape permanent într-o căutare haotică a stabilității, siguranței, liniștei, satisfacțiilor, recompenselor, revanșelor de orice fel. Există la oameni satisfacția stupidă de a nu fi rămas datori cu o replică, de a fi trecut primii o imaginară linie de sosire, … Citește mai mult

Mituri și rituri. Interferențe (III)    Asociate cu misterele eleusine, despre care am vorbit în episodul trecut, sunt misterele orfice la baza cărora se află orfismul, o doctrină secretă provenită din Tracia și răspândită în Grecia, probabil în secolul V î.H. Adepții ei se considerau urmașii lui Orfeu. Legenda lui Orfeu a cunoscut numeroase interpretări … Citește mai mult

Când este trecutul nu sunt eu Iar când sunt eu nu mai este trecutul! Și cât voi fi eu nu va fi trecutul.   Am fost într-o vreme traduc(ă)tor, adică, zice Luca Pițu, unul care face plozi muzei altuia. Așadar, un curvar infatigabil. Am lucrat în grădină de la 6.30, am scos stânjeneii puși de … Citește mai mult

   Încă o seară „de colecție” la Teatrul din orașul nostru, cu Răzvan Vasilescu, unul dintre marii actori de azi…    În urmă cu foarte mulți ani, într-un Târgu-Jiu prăfuit am „locuit” nouă luni, ca militar cu termen redus, într-o „vecinătate” specială cu viitorul mare actor, într-o cazarmă în care toate pericolele veneau dinspre „Coloana Infinitului”. Aviație inamică … Citește mai mult

Periodic apare  câte un intelectual rasat și super promovat care ne explică pe îndelete că noi, românii, practic nu avem cultură, că nu am contat niciodată în muzică, literatură, știință etc. Poate că atât pricep ei, poate fără să-și dea seama sunt parte a unui suflu urât mirositor, submediocru, dar cu pretenții de genialitate, care a acaparat … Citește mai mult

A fost Ziua Bunătății Inimii… Și, acum de Lăsatul secului, o poveste impresionantă, autor Vladimir Pustan, din Beiuș…    „Nu o să uit niciodată Crăciunul din acel an. Aveam 14 ani, Maria, sora mea, avea 16 ani, iar Jeni, cealaltă soră, nu împlinise încă 18 ani. Eram noi trei şi mama. Tata murise de 5 … Citește mai mult

   În mijlocul pădurii prin care trece un râu tare iute se pornise o zarvă generală. Animalele trebuiau să-și aleagă un rege și se tot certau între ele, căci multe se credeau îndreptățite pentru a sta deasupra tuturor. Elefantul credea că mărimea sa și memoria excelentă îl vor face un conducător virtuos, dar celelalte animale … Citește mai mult

La 16 august 1975, o delegație a Consiliului Popular al Județului Dâmbovița se deplasa în stațiunea Neptun, pentru a-i prezenta președintelui comunist Nicolae Ceaușescu, propunerea de amplasare a unei săli a sporturilor în cartierul Vlad Țepeș.    Președintele țării îl trimite în acest sens, pe primul ministru Manea Mănescu, la 20 septembrie 1975, acesta având … Citește mai mult

   Într-un interviu către „The Economist” (publicat în data de 1 noiembrie 2023) comandantul șef al Forțelor Armate Ucrainene, generalul Valery Zalujnîi a surprins media internațională prin sinceritatea declarațiilor făcute. Generalul, poate cel mai respectat oficial ucrainean (inclusiv de către ruși), a concluzionat că războiul se află într-un moment de blocaj, recunoscând eșecul contraofensivei ucrainene … Citește mai mult

De când mă știu am crezut că personajele absolut negative se găsesc doar în cărți. „Nu poate exista așa ceva în realitate”, îmi spuneam adesea. În realitate ai multe nuanțe de gri, niciodată negru pur! Probabil am gândit așa datorită faptului (sau „din cauza”, nu îmi dau bine seama) că mi-am început „cariera” de cititor … Citește mai mult

La nouăzeci de ani împliniți, ce știți voi, orizontul e tocmai la gardul împletit din nuiele, unde sfîrșesc brazdele cu usturoi și cu ceapă… Nu pomeniți nimic de soldatul scăpat, de la Cotul Donului, într-o burtă caldă de cal. Nu-i dați omului cît poate să ducă. O să-și amintească cum zece ani mai tîrziu, i-au … Citește mai mult

Mai aproape…    Într-o istorie care se mulțumește să memoreze date și fapte și într-o literatură care ne arată stiluri, forma de transformare a timpului numit de Kant transcendental poate să apară nu atât ca moment de desfășurare a… clipei, cât ca o stare de dezvăluire a unei ființe, a unei ființe ce își găsește … Citește mai mult

Deși decorul, în care a avut loc conclavul extraordinar al țărilor islamico-arabe de la Riad, pare să fi fost unul de un lux orbitor, așa cum șade bine oricărei gazde atotputernice, hotărâtă să fie în continuare păstrătoarea cheilor lăcașului sfânt de la Mecca, în realitate, adevăratul fundal pare să fie unul extrem de amestecat. Chiar … Citește mai mult

Stilul neîntrecut în ironie al lui Gogol, în nuvela „Nevski Prospekt”, descriind ce se petrece pe la ora două pe celebra stradă a Petersburgului: „Întâlnești aici favoriți fără pereche, băgați pe sub cravate cu o artă neobișnuită și uluitoare, favoriți precum catifeaua, precum atlazul, negri ca zibelina sau cărbunele, dar care, din păcate, țin numai … Citește mai mult

1.RIP Angela Marinescu   S-a despărțit de noi, la vîrsta de 82 de ani, una dintre cele mai mari poete postbelice. Am cunoscut-o, ne-am văzut de cîteva ori, prea puține, dar i-am admirat mereu poezia și conduita civică de o demnitate fără cusur. Ultima oară am văzut-o și am ascultat-o recitîndu-și poeziile la o ediție … Citește mai mult

O introducere amară…    Să ne întoarcem la habarniștii noștri! Știu că este aproape inutil, oamenii politici din țara mea sunt imuni la orice încercare de dialog, autosuficiența lor e planetară. S-a făcut o listă cu topul trăsăturilor de caracter negative, toate li se potrivesc, de la un capăt la celălalt. Să intrăm „în detalii”, … Citește mai mult

Parfum de lăcrămioare Adio, tristeţe / Bună ziua, tristeţe / Eşti incrustată-n cutele tavanului / Eşti scrisă-n ochii dragostei mele / Nu cu totul şi cu totul mizeria / Pentru că buzele cele mai amare te dau în vileag / Printr-un zâmbet / Bună ziua, tristeţe / Dragostea trupurilor îmbietoare / Forţa iubirii / A … Citește mai mult

Acel loc de lângă nuc   În ziua de 21 august, acest an, Géza Szöcs ar fi împlinit 70 de ani. Nu-mi amintesc de vreo întâlnire la care prietenul meu să nu fi întârziat până la a-i exaspera pe cei care-l așteptau. De grăbit, s-a grăbit o singură dată, în ziua de 5 noiembrie 2020. … Citește mai mult

NOW AND THEN– Beatles   Anumite momente se pot împrăștia destul de firesc în stări care pot reverbera în povești, în acele povești care alimentează și susțin retrăirea, întoarcerea în acel loc în care firea rezonează cu aproape tot ce o înconjoară, acolo unde se simte și se așază într-un acasă mereu căutat, întotdeauna intuit … Citește mai mult

Într-unul din numerele „României literare”, datând din 14 iulie (la Chute de la Bastille!) 2006 (pagina am uitat-o, – tot astfel cum voi fi uitat, mulţi ani de zile, şi textul ăsta bine camuflat în măruntaiele chitului computeristic), domnul Daniel Cristea-Enache, ocupându-se de o aşa-zisă „Cometă suprarealistă”, numerotată II (doi roman), scrie după cum îl … Citește mai mult

   Chimia nu a fost domeniul meu preferat în școală și nici nu a fost una dintre materiile pe care să le folosesc mai departe în viață. Cu toate acestea, privind lumea din jurul nostru, cu toate „elementele” ei, am tras concluzia că ne putem regla reacțiile prin chimie.    Lumea din jurul nostru… actualmente populată de … Citește mai mult

Oamenii cu greu se schimbă. They are creatures of habit. Genetica, creșterea și metehnele căpătate în decursul anilor, toate acestea îl fac pe individ, ceea ce este. Produsul societății în care a crescut și a fost educat… Sinaia s-a schimbat în bine. Parcări plătite cu până la 60 de lei pe zi. Un parc de … Citește mai mult