Doar mâine nu-i poimâine! Scriam… E mare zarvă iar, e mare fierbere printre politicieni, printre adepții lor, dar și în rândul populației care așteaptă ca de această dată promisiunile făcute în această campanie, să devină realități, adică să primim pomana, pardon, am vrut să zic promisiunea că o să trăim mai bine. Mă uit … Citește mai mult
Tema aceasta pornește de la filosofia lui Nietzsche, care propune o analiză a originii conceptelor de „bine și rău”, în morală, cât și a surselor și a „purității surselor moralei”. Filosoful concluzionează că sensurile conceptelor sunt relative, cât și diferite, în funcție de nivelul la care ne raportăm. În centrul teoriei se află ideea voinței … Citește mai mult
1.URSUL ȘI DAIREAUA „Ursul care dănțuiește”, „omul care rupe lanțul”, „femeia cu două capete”, „pune mâna pe capu’ lu’ Vasilică și-o să ai noroc tot anu’” sunt doar câteva din distracțiile de altă-dată la Târgul Moșilor din Obor. Dar se vede treaba că fantezia poporană este departe de a-și fi aflat sfârșitul. Deunăzi am … Citește mai mult
Transparența un fragment …am simțit și am trăit transparența, fiecare dintre luminile cuprinse și acceptate de ea deveneau parte din mine, se mutau firesc în raze care ardeau dar nu lăsau în urma lor durere, ci doar o tristețe neînțeleasă, plăcută, la fel ca singurătățile de zi cu zi de care mă temeam, dar … Citește mai mult
Dincolo de pretutindenea gândului se naște netăcerea cuvântului, dincoace de aproapele sufletului se naște iubirea metaforei. În netăcerea tăcerii se naște un eseu, privirea serii seduce noaptea, se… duce înspre sine, și-ntr-o liniște meritată sosește dimineața cu un superb mesaj pentru mâine. Cu ce poate fi asemănată viața, scorpion rebel din fire? Viața nu … Citește mai mult
Alegerea subiectului de astăzi nu este întâmplătoare și are ca motiv faptul că am observat, în ultimele săptămâni, o tendință din ce în ce mai accentuată către conflicte, fără ca părțile să aibă argumente. Nu întâmplător facem ce facem și ne întoarcem la textul mesianic pe care Umberto Eco îl scria, la începutul timid al … Citește mai mult
O despovărare înseamnă de multe ori lacrimile oamenilor. E ca și cum ceva greu de purtat e mai bine cumpănit pentru a putea fi dus și mulți dintre noi am vrea să nu ne fie văzute lacrimile pentru că le considerăm ceva prea intim, de ținut în secret, eventual de mascat prin altceva, râs, tăcere … Citește mai mult
Lecturi reflexive: Akassia, roman polifonic În vremuri marcate de conflictele care au deschis din nou cutia Pandorei, ne gândim cu îngrijorare la cei aflați în mijlocul confruntărilor, victime ale unui război care amenință soarta umanității. Rănilor proaspete li se adaugă cele privind drama românilor nevoiți să își părăsească propria țară, în căutarea unei vieți … Citește mai mult
Pe 25 februarie o să împlinesc o vârstă. Nu vă spun care, dar nu are importanță. Cert este că murise Stalin și a venit în loc Hrusciov. A murit dracul și a venit taică-său, zice românul. Iar la noi era Dej, un obedient al rușilor. Cred că nici nu putea face mai mult. Important este … Citește mai mult
Biscuiți cu scorțișoară -Cum te simți? a întrebat Bella, îngrijorată pentru prietena ei care trebuia să stea de una singură. Totul arată grozav, a adăugat ea. Știu cât de mult îți doreai acel birou liniștit și plin de cărți… -Și stai liniștită, a întrerupt-o Marco, o să-ți găsești și tu curând pe cineva … Citește mai mult
Artele marțiale sunt cel mai adesea învăluite intr-un aer de mister. De multe ori, voit subliniat de către practicanții mediocri, ce preferă să își mascheze cât mai frumos înțelegerea limitată, acest mister nu stă în practici sau principii ascunse, ci în revelații care nu pot veni decât în urma multor ani de muncă simplă, neîntreruptă … Citește mai mult
La 4 aprilie 1944, după retragerea autorităților române din județele Iași și Dorohoi, o parte dintre funcționarii angajați în instituții din aceste județe primeau posturi în Primăria din Târgoviște, 27 dintre ei fiind angajați definitiv; între aceștia îi putem enumera pe Gheorghe Săvescu-șef al Serviciului Stare Civilă, Elena Apostol-șef al Biroului Administrativ, arhitecții Ioan Teodorescu … Citește mai mult
Decăderea lui Dinamo București din ultimii ani a adus supărarea în inimile celor care iubesc clubul din Șoseaua Ștefan cel Mare. Printre aceștia se află și Ioana Nunweiller. E fiica fostului mare fotbalist dinamovist Nelu Nunweiller. ,,Doar Lucescu sau Andone îi salvează…” spune. Explicație foto: Ioana Nunweiller are 44 de ani și este … Citește mai mult
Cum Rusia a preluat inițiativa pe fronturile din de Est și din Sud, comandamentul ucrainean a decis la mijlocul lunii octombrie lansarea unei operațiunii peste Nipru, în sectorul Herson. Fără a putea exploata eventualul cap de pod creat, scopul acestei operațiuni a fost de a reduce presiunea din sectoarele estice al frontului și de … Citește mai mult
Mașini de despănușat, cu privirile sumbre, aruncate în tavanul ceresc; cositoare cu brațe amputate din cot; tăvălug din tălpi noduroase, bun de astupat mușuroaiele, galeriile cîrtiței. Asta ar fi ei, dacă în grădini, la cinci dimineața, nu i-ar trage de mînecă prunele borțoase, cu sudoarea brumei pe ele, din clipă în clipă, stînd gata să … Citește mai mult
Aproape jumătate din viață mi-am petrecut-o în comunism. Mai precis, 32 de ani. De la 19 ani am avut de-a face cu oamenii sistemului: activiști, securiști, milițieni, turnători. De ce de la 19? Pentru că pînă atunci am fost considerat doar un puști rebel, vag nonconformist (atît cît se putea accepta pe vremea aia de … Citește mai mult
Gheorghe Petrașcu. Casa lui Prezența unui artist se simte întotdeauna în locul locuit de el, în fiecare dintre spațiile pe care le-a umplut cu corpul, cu privirile și cu respirările lui. Așa simt de fiecare dată când ajung într-o asemenea casă, într-o casă locuită și în continuare păstrată de istoria locului ca fiind una … Citește mai mult
Apropiatul spectacol, cu ușile închise, de la Davos, va lua în dezbatere, printre altele, și o serie de riscuri cu caracter global care, probabil, vor bântui omenirea în anul care, iată, abia a început. Previziunile sunt rezultatul consultării unui număr considerabil de specialiști în domeniul riscurilor. Fără îndoială, atunci când este vorba despre previziuni, mai … Citește mai mult
1.Poezie de ianuarie… Undele, norii… Pentru Marian Popa, care a văzut stăteam pe iarbă lîngă pădurea de fagi după ce completasem sutele de chestionare ale zilei de practică de sociologie rurală, eram în țara fagilor, pe urmele bravului nostru înaintaș Gusti, vodcă nu mai era, nici stolichnaya, nici baltic, nici zubrowka, trecusem la … Citește mai mult
O introducere amară… Să ne întoarcem la habarniștii noștri! Știu că este aproape inutil, oamenii politici din țara mea sunt imuni la orice încercare de dialog, autosuficiența lor e planetară. S-a făcut o listă cu topul trăsăturilor de caracter negative, toate li se potrivesc, de la un capăt la celălalt. Să intrăm „în detalii”, … Citește mai mult
Regatele, din lipsă de-arginţi în vistierie, nu mai puteau organiza regate. Fregatele agonizau prin porturi, cu vele nemaifluturânde, ca ale albelor, pe cer, fregate. Canoele, abandonate de vreun secol la cheiurile părăsite, se umflaseră-n asemenea măsură, că puteau rivaliza, acum, tot mai putrede şi mai obeze, cu vasta arcă a lui Taica Noe. Schifurile … Citește mai mult
Pirgu vs. Montaigne În primul volum (Memorialistica) al excelentei sale analize a literaturii române în postceaușism, Dan C. Mihăilescu recomandă prudență în receptarea literaturii memorialistice, considerînd că totul „trebuie luat cu precauție, cu cît mai mulți bemoli la cheie”, indicînd drept „cerință elementară” demersul „de a nu absolutiza niciodată o afirmație a autorului, ci de a … Citește mai mult
Micul Antoine / Le sommelier / Somelierul În primul rând ceea ce atrăgea atenția asupra Micului Antoine era voluptatea gesturilor cu care prepara cocktailuri colorate sau turna alcoolurile în paharele de sticlă înșirate deasupra barului său. Îi descopereai apoi argoul cald de francez care a alergat în copilărie pe cheiurile Senei. Stilul colocvial … Citește mai mult
Nu mai e nimeni acasă, de Sabina Yamamoto, Editura Vellant Libertatea propune încercări diversificate continuu de stările și momentele vieții, de așezările în care este prinsă persoana care le (pre)simte și care le încearcă asumarea, însoțirea și consumarea împreună, arderea aceea care așază o căldură necunoscută și atât de plăcută în corp, în fiecare … Citește mai mult
Mereu mi-am dorit o revistă cu povești fabuloase, cu lume capabilă să se joace, cu oameni entuziaști, care nu și-au pierdut interesul pentru zonele tulburi și misterioase în care imaginația stimulează curiozitatea și îndrăzneala, adică aventura. O revistă săptămânală presupune o muncă istovitoare, pe care numai niște nebuni sublimi o pot face. Nu puțini. … Citește mai mult
Cândva, când viața era mai lentă și societatea mai puțin interconectată, educația, experiența și cunoașterea acumulate de-a lungul anilor erau adesea suficiente pentru a asigura succesul și expertiza într-un domeniu. Astăzi, într-o lume în continuă schimbare și evoluție, unde tehnologia și cunoașterea avansează rapid, este esențial să fim la curent și deschiși către noi idei … Citește mai mult
Una din pildele pe care o cunoaștem, probabil, cu toții, într-o anumită măsură și un sens, e aceea numită și „pilda talanților”, după care „celui ce are i se va mai da, iar celui care nu are, i se va lua și puținul pe care îl are” sau pe care îl avea. Mai întâi, e … Citește mai mult
„În mod evident am fost o greșeală. Sau dacă vreți o neatenție a departamentului de planning familial. Mai bine zis o dublă greșeală cum se spune în tenis. Altminteri cum să explici de ce Bob și Elsie Stewart la 42 și respectiv 39 de ani, cu alți patru copii de hrănit, cel mai mic având … Citește mai mult
Ion Ghica – Scrisori către Vasile Alecsandri Am trecut de curând pe la Ghergani şi mi-am adus aminte că în această localitate s-a stins din viaţă Ion Ghica, la conacul său care mai există şi azi deşi, de-a lungul anilor, a avut altă destinaţie. Acum conacul este al urmaşilor lui Ghica, dar nu … Citește mai mult
Fapt divers În războiul de lângă noi a fost ucis un poet. Numele lui este Maxim Krivțov și avea 33 de ani. La sfârșitul anului 2023 i-a apărut volumul Poezii din abator. Ultimul poem pe care l-a postat este acesta: Capul meu se răsucește de la o aterizare la alta ca un tufiș rostogolitor … Citește mai mult