Cam adormit datorită liniarităţii triste cu care ne-a obişnuit Puterea de la noi în ultima vreme, spiritul românului s-a dezmorţit şi înveselit brusc, în această măreaţă săptămână, în care ne-a fost din nou clar că şi la noi se poate. Dar făcut de alţii, mai exact de chinezi, că şi-aşa sunt mulţi şi îşi termină … Citește mai mult
E vară. E cald. Trag cu sete primul fum. Nu, nu. Căcat. E un clişeu. Sunt la semafor. În fine, trag cu sete în piept primul fum de ţigară. Mai sunt 42 de secunde. Până la ce? Sunt sigur că semafoarele astea au un mesaj subliminal. Poate şi pentru că în timpul plimbărilor semaforul … Citește mai mult
Știu, vă vine să râdeți când vedeți un astfel de titlu care ridică o problemă ridicolă, absurdă și inutilă. Așa aș fi spus și eu acum ceva vreme. Dar am întâlnit mai multe persoane, unele chiar adepte ale unor teorii conspiraționiste, care mi-au aruncat sporadic câteva idei disparate, care … Citește mai mult
Mi-am vândut păpuşile, ca să câştig bani de ţigări. Bunică-mea se boțește la mine acrită. Sunt mică și cam proastă. Ce să-mi faci. Şi poeziile astea cu iz oxidabil mă îmbată şi mă delasă. Altfel, mă apuc si eu de scris, prin sufocare şi din orgoliu. M-am plimbat de dimineaţă pe bulevard. Era plin de … Citește mai mult
Şcoala este de multe ori un teatru de război. Se dau bătălii aprige între părinţi şi profesori, dar mai ales între părinţi şi elevi. Îmi amintesc cu tristeţe şi chiar dezgust de o fostă colegă din Ardeal (ce ironie în alăturarea de cuvinte !) care, după fiecare oră, venea în cancelarie şi începea să-şi împrăştie veninul … Citește mai mult
Într-o lume veşnic pe fugă, gata să transforme secolul vitezei în mileniul supersonic, fericirea este vânată la orice colţişor de existenţă şi-n fiece clipă, iar oamenii sunt convinşi (au dreptate, desigur) că merită s-o găsească şi s-o ţină aproape, lipită de ei, captivă pe viaţă. Totul este în ordine atâta timp cât ştii ce … Citește mai mult
Din ce am văzut astăzi pe diverse surse de informaţii (aka mă refer la facebook şi nimic altceva), această este ultima ediţie a suplimentului “Cultura de sâmbătă”. Păi eu ce pot să zic..toate lucrurile au un sfârşit şi de cele mai multe ori vin exact ca acesta, nedorit şi neaşteptat. Dar asta este, trecem mai … Citește mai mult
EDIȚIA numărul 31… În prostia lor, unii dau involuntar sfaturi bune. În definitiv, în poveşti, ca şi în viaţa reală, e nevoie şi de astfel de personaje. Nu vă mai grăbiţi atât, fiindcă deveniţi stresaţi, stresul generează probleme cardiace, medicamentele sunt scumpe, medicii şi mai scumpi, infarctul e sport naţional, decesele sunt la ordinea … Citește mai mult
În amintirea prietenilor mei, NERO (brac german) și BLACHI (maidanez de elită) care au trăit fericiți pe strada LINIȘTEI, la numărul 17… 11. Luni dimineață… Noua mea parteneră se lasă așteptată. Am aflat despre ea tot ceea ce mi-a povestit Rikan. Este o cunoscută profesoară, membră a academiei, cea mai mare specialistă … Citește mai mult
E o întrebare devenită celebră, prin tristețea adâncă pe care, după părerea mea, o exprimă, prin tragismul ei și deloc prin „hazul” cu care au înzestrat-o de-a lungul vremurilor puzderia de „mitici”, răspunzând – generație după generație – cu aceeași nonșalanță imbecil-umoristică: „de funie, stimabile, de funie, cum de ce…” De multe și multe decenii … Citește mai mult
Să vă spun o poveste, dacă îmi este îngăduit. Am avut parte de o săptămână agitată, la muncă, acasă, dar mai ales pe stradă. Istorioara ce urmează este definitorie şi simptomatică pentru ceea ce se întâmplă atunci când, ca orice om, încerci să mergi pe trotuar sau pe stradă, cu propriile picioare sau cu picioarele … Citește mai mult
Ea stă pe o bancă retrasă din parc. Pe alei, frunze moarte, de cupru și fier ruginit. Paltonul crem cu gulerul ridicat luptă cu vântul rece, neoprit de razele soarelui, aparent prietenoase și calde. Zadarnic! Frigul pătrunde, făcând-o să se înfioare. Păstreaza însă o atitudine nepăsătoare față de ce este în jur. Cu umerii lăsați, … Citește mai mult
În occident, ideea de caritate, sau “charity” precum o numesc englezii, este una ce face parte din viaţa de zi cu zi, şi nu este absolut deloc privită în mod ciudat. Bine, asta nu e doar din cauză că englezii fac în general cam de 7 ori mai mult decât ai noştri (cifră nu scoasă … Citește mai mult
Iar gloata… gloata e gloată! Se hrăneşte din mămăliga de idei puţine mestecate la nesfârşit. Această bolboroseală cumplită târăşte gloata pe un sol sterp; mulţimea este cuprinsă ca într-o peltea de o lehamite primejdioasă; o amăruie stare de lene intelectuală toropeşte mulţimile. Cum ar putea scăpa de acestea? În ţara lui Ponta din Pont totul … Citește mai mult
Xxx Elevii mei de clasa a VIII-a nu contenesc să mă uimească. Unul mi-a spus de curând că de două lucruri nu poate un bărbat să fie sigur: femeile şi frânele de la Dacie. Are paisprezece ani şi deja încadrează femeile în categoria “lucruri”… ( M.M. ) Xxx Pentru că suntem în post, un sfat … Citește mai mult
Sunt o fată de treabă, cel puţin aşa zice lumea, mă salut cu vânzătoarea de la aprozar, cu băiatul de la ziare, cu poştăriţa şi cu toţi oamenii din cartier, despre care ştiu când fac ţuica şi gemul, când bagă murăturile, ce gătesc în weekend; dau reţeta de sufleu la oricine mi-o cere, spun un … Citește mai mult
În fiecare joi, la aceeași oră, nea GHEORGHIȚĂ este la poarta mea. Adună sticlele din plastic, are o tehnică întreagă, le îndeasă în sacii uriași și e vesel. Aruncă un să trăiți șefu, e însoțit de cei doi câini, nelipsiți, pe stradă e hărmălaie, dar nea GHEORGHIȚĂ fluieră ( a pagubă?) și salută pe … Citește mai mult
Nu, un lucru e cert! Să fii prins în trafic, nu se potriveşte unui provincial! Lui îi creşte tensiunea, are palpitaţii, dă semne evidente de nervozitate sau de lipsă de respect la adresa mamelor celorlalţi captivi ai străzilor bucureştene, în orele la care toată lumea se precipită spre activităţi diverse sau atunci când, sătui de … Citește mai mult
Există un subiect extrem de sensibil și extrem de neglijat în discuțiile politice și parapolitice din România. Este vorba despre chestiunea salariilor. Nu mai vorbesc despre pensii, alocații sau burse. Slariile descriu extrem de bine unitatea de masură a sărăciei, a incompetenței și a bătăii de joc a politicienilor. Mă simt extrem de … Citește mai mult
Eram prima dată la confesional… La spovedanie… Aşteptam cu ardoare în suflet. Aşteptam să vină mormăitul ăla şi să plec cât mai repede de aici. Citisem catehismul din scoarţă în scoarţă, şi combătusem tot ceea ce mă nemulţumea, frază cu frază. Nu aveam chef să mă spovedesc. Nu aveam chef să îi mărturisesc lui … Citește mai mult
Charles Baudelaire Idealul Această-adunătură de frumuseți meschine, Iscate alandala de-un secol pușlama Mâini care bat tambura, picioare-n brodechine, Cu inima mea cruntă nu poate consona. Pe Gavarni, poetul insanelor cloroze, Îl las cu-ale lui muze debile de spital, Tot căutând zadarnic în sera sa de roze O floare pe potrivă cu roșul meu … Citește mai mult
Mă gândeam la meciul cu grecii că n-o să câștigăm. Mă gândeam bine de tot. N-aveam cum. Mi-era să nu luăm bătaie chiar. Nu se punea problema unui 2-0 pentru noi, pentru că echipa n-avea forța să înscrie două goluri și să nu primească unul. Problema era să nu primească. Dar a primit. Meritat. Ai … Citește mai mult
Mai am paharul plin cu șoapte și mă-nfior când îmi atingi cuvântul învăluit de un gând de noapte.. Mai am tăcerea cea nefolosită O fac să-mbrace haina nouă, a hotărârii cea din urmă, când m-ai lăsat să aleg pe unde pot străpunge gândul. Se sparge lumina în mărunte imagini nelipite și nu pot să refac … Citește mai mult
Se poate și așa… Radu STATE cedează azi și rubrica sa… soției. Nobil bărbat ardeleanul nostru, așezat în Târgoviștea nevestei… Înţelepciunea o-nveţi greu. Oricâte lecţii ai citi Oricâte sfaturi ai primi Oricâte ghionturi viaţa ţi-ar da Înţelepciunea n-o clădeşti aşa…. Aşa uşor, Aşa firesc, Când mori de dor- -zbor tineresc!! Apoi, deodată, … Citește mai mult
„De pe însoritul litoral îți urez mult noroc în viață”. Așa sună textul unei vederi pe care am primit-o în copilărie de la o prietenă aflată în vacanță – unde altundeva decât la mare. Încă o păstrez și ca mine sunt multe alte persoane care duc dorul corespondenței pe hârtie. Am aflat de proiectul postcrossing … Citește mai mult
Mi s-a întâmplat, nu de puţine ori, să fiu întrebat ce poet îmi place. N-am ştiut să răspund. Poate şi pentru că nu-mi plac poeţii, îmi plac doar poeziile pe care ei le scriu. Şi nici poeziile nu-mi plac toate, doar unele, destul de puţine la număr. În ultima vreme, este adevărat, am fost întrebat … Citește mai mult
Cum era ocupat până peste cap cu treburile lui poeticeşti şi filosoficeşti, Mihai Eminescu nu prea avea timp să se ţină de casă. “Să-mi angajez un fecior – şi-a zis – să ţină curat în casă, să-mi perie hainele, să-mi văcsuiască botinele, să-mi facă o cafea, un ceai, că, de mâncat, mănânc la restaurant.” Buun! … Citește mai mult
EDIȚIA numărul 30… Și astăzi vrem să vă mulțumim pentru mesajele primite, continuăm să venim la întâlnirea cu dumneavoastră. Această ediție o așezăm sub semnul poemului de mai jos, semnat de prietenul nostru Puiu JIPA: azi am văzut cum cade ultima castană am pus-o-n buzunar să se-ncălzească și am să te-mprietenesc cu ea (gând)… SUMARUL … Citește mai mult
În amintirea prietenilor mei, NERO (brac german) și BLACHI (maidanez de elită) care au trăit fericiți pe strada LINIȘTEI, la numărul 17… 10. Îl văd de departe, sunt aproape două sute de metri până la intrarea în spital. Nero se agită fără prea multă convingere, când ne apropiem și nu mă însoțește, cum … Citește mai mult
Tot respectul meu pentru memoria acestui uriaș actor al teatrului și al filmului românesc, un mare, mare talent, un profesionist desăvârșit și unul dintre „frumoșii nebuni ai..” – ai generației lui și nu numai – ca să parafrazez cu sfială cuvintele care dau și titlul unei cărți a marelui prozator român, Fănuș Neagu. Când l-am … Citește mai mult
