1.Vineri, 25… Nu am de gînd să țin o cronică a războiului început, constat că presa, chiar și cea băștinașă, informează destul de corect, adesea și rapid, evoluția de pe fronturi. Voi nota aici mai degrabă gînduri mai generale provocate de evenimente și voi semnala unele detalii semnificative. Nu e un galop de sănătate! Nu … Citește mai mult

Urmând modelul patriarhilor agresiunii secolului al XX-lea, Hitler și Stalin, regimul Putin inventează pretexte pentru a ataca o țară independentă și suverană, în disprețul total al reglementărilor internaționale și al tratatelor multilaterale și bilaterale semnate în mod solemn. Războiul pare iminent în Europa, în imediata vecinătate a frontierelor noastre de est. O scenografie proastă, repetată … Citește mai mult

Să scrii doar una-două pagini de roman pe zi, însă constant, mi se pare a fi, cel mult, un fapt meşteşugăresc. Ritmul inspiraţiei nu poate fi atât de scurt. Va ieşi o carte neinspirată, plictisitoare, de lucrător şi-atât. Numai dacă aceste pagini sunt de finisaj, de omogenizare stilistică etc., atunci ele fac să sclipească întreaga … Citește mai mult

I-am citit toate cărțile, Ludmila Ulițkaia este una dintre scriitoarele mari ale literaturii contemporane. S-a născut într-un sat din Urali, în 1943. Primul său roman, Soniecika (1995; Humanitas Fiction, 2019), îi aduce notorietatea, fiind nominalizat pe lista scurtă la Premiul Booker pentru Literatura Rusă și recompensat cu premiile Médicis étranger și Giuseppe Acerbi. Cărțile Ludmilei … Citește mai mult

S–a spus… Poetul e un donator de sânge la spitalul cuvintelor (Blaga), iar poeţii sunt inima umanităţii (Eugen Ionescu)… Poetul este un evocator, când îl înţelegem, suntem tot aşa poeţi ca el. Poeţii sunt doar interpreţi ai zeilor (Socrate)… Poezia? O filosofie caligrafică… Poetul este un domn în ţara visului (Heinrich Heine)… Așadar, poezia nu … Citește mai mult

1.   vocile nopții încă viu. cobori apoi taci îndelung. un om și vocile nopții. blocurile devin primitoare. aproape umane. o lumină la marginea gropii comune. un câine roșu aleargă pe o câmpie albastră. cerul atât de aproape și dumbrava înrourată din mijlocul camerei. oamenii au voci. oamenii pleacă în lungi convoaie spre noapte. uite: … Citește mai mult

În Gazeta Dâmboviței, un alt regal de poezie cu ȘERBAN FOARȚĂ…  Este unul dintre cei mai importanți cunoscători ai misterelor limbii române, unul dintre cei mai importanţi poeţi din România. Trăieşte – de o viață – la Timişoara, unde scrie, traduce, pictează şi cântă la pian. „Este fermecător şi imprevizibil, spumos şi rafinat, cult şi … Citește mai mult

Să nu ne „ferim” de cuvintele adesea ocolite de falsele cronologii contemporane… OCTAVIAN SOVIANY este unul dintre marii scriitori ai literaturii de azi. A fost tradus în franceză, engleză, spaniolă, germană, italiană, maghiară, polonă, slovenă, bulgară etc.  S-a spus că este unul dintre cei mai plini de substanță născocitori de istorii pe care-i avem. Pe … Citește mai mult

   Întâi mi-a plăcut numele ei: Eylül. Eylül înseamnă septembrie în turcă. Septembrie este luna pe care o iubesc cel mai mult din tot anul. Apoi am întrebat-o:     – Unde te duci tu, Eylül? Ai unde să te duci?    Ea mi-a arătat cu mâna linia orizontului. Nu avea unde să se ducă. Știam ce înseamnă asta. … Citește mai mult

O cameră fără prize, de Savu Popa, Casa de Pariuri Literare    Poezia este un loc în care poți să îți găsești cuvintele, unul în care să te lași găsit de ele și fiecare gest făcut în acest interior cald, în acest spațiu primitor și înțelegător cu toate stările care însoțesc adăpostitul, pe cel care tocmai … Citește mai mult

   Nu sunt în măsură și nu voi face un comentariu de natură politică la adresa recentelor evenimente care au zguduit această parte de Europa, ci îmi voi muta privirea către un lucru pe care ajungem să-l prețuim abia atunci când ne lipsește, și anume pacea.    Adesea, în vreme de război, atunci când se scrie istoria … Citește mai mult

Reprezentări și înțelegeri ale atingerii în reprezentările artei și ale poeziei, și în fiecare dintre felurile lor de a-și face cunoscută autoarea. Cu Floarea Țuțuianu… Dragă Floarea Țuțuianu, Unu: Scrieți o poezie ale cărei cuvinte se scurg și se așază pur și simplu firesc în imagini, în reprezentări cursive și curate ale corpului și ale … Citește mai mult

Fragmente dintr-un text publicat în 2012 în caietul expoziției „La adăpost” de la Pavilion Unicredit – București…    Lucrurile sunt întradevăr pe dos. Statisticile spun că cititorii cotidianelor parcurg un articol după ce au citit titlul doar în 10% din cazuri, de unde și observația: „jurnalistul își merită 90% din retribuție în secunda în care … Citește mai mult

De intelectuali, țara noastră n-a dus niciodată lipsă, exclama Caragiale la sfârșitul veacului al XIX-lea. Și pentru ca mândria să fie plauzibilă, făcea rapid o dare de seamă asupra evoluției acestei „specii” aparte în secolul al XIX-lea. Căci și ea, nu?, se supune legii universale a evoluției speciilor, ca orice altă ființă de pe pământ. … Citește mai mult

Cred că există un moment, poate cel al „vârstei sublime” când ființa în cauză trebuie să poată privi lumea cu ochii minții, cu detașare și, de ce nu, cu înțelegere. Marea minune a lumii este că noi suntem diferiți, reacționăm diferit, iar sentimentele noastre sunt unice, chiar dacă o cauză este comună. Libertatea este un … Citește mai mult

Deseori am vrea să știm care este acel lucru ce formează identitatea noastră. Eul nostru, întâi, e instanța ce mediază între cerințele noastre, ca sine, exprimând idealurile și dorințele noastre cele mai profunde, iar pe de altă parte lumea exterioară, cu exigențele ei, funcționând după un anumit model și tipar. Pe de altă parte, însă, … Citește mai mult

neliniști corpul se odihnește și își ascultă tăcerile, se lasă cuprins și așezat în muțenia lor lungă, în această depărtare de carne, de oase, în locul neștiut și necunoscut încă de așezările, de încet auzitele bătăi ale inimii culme a durerii este aceasta și tot o culme a durerii este atinsă odată cu fiecare cădere, … Citește mai mult