E August. Cerurile s-au lăsat mai jos și, de câteva zile, soarele arde mai portocaliu. Am văzut și primele frunze căzute dintr-un stejar și mă mirară, că săreau în ochi așa în tot întinsul verde. Mi-am făcut obiceiul de a mă plimba dimineața prin cartier – un cartier înverzit, tipic englezesc, cu grădini frumoase și … Citește mai mult

Continuându-mi drumul prin grădina casei am dat peste-al meu leagăn, cu sforile-i încă strâns prinse de mesteacăn, în care, de-a lungul vremii, între pământ si cer mă tot plimbasem.   Atât în lung, cât și în lat, cu privirea-mi orizontul am tot cutreierat, înălțându-mă cât de sus puteam inconștient de frica de a nu cădea … Citește mai mult

În loc de Poeme de august… Silviu Gongonea despre poezia lui Liviu Antonesei    În numărul 7, iulie 2024, al revistei Ramuri, poetul și interpretul de poezie Silviu Gongonea a publicat un foarte interesant articol despre poezia mea, mai precis o cronică la cea mai recentă carte – Întotdeauna și încă o zi. Poeme 2021-2022 (Ed. … Citește mai mult

Vorbe din cotidianitatea medie 3.   Toxicitatea. Despre ea este vorba. Toxicitatea nu vine din afară decât foarte puțin: din plasticul aruncat în apă, din resturile arse, din fumul înălțat în văzduh și altele de acest gen. Toxicitatea majoritară vine din oameni, din noi, din lăuntrul nostru. Și nu există remediu care s-o elimine, doar … Citește mai mult

Cu amărăciune, pentru ei…    Pentru ei, oamenii din bucăți care se pregătesc să ne conducă, mai departe, spre culmi de progres și civilizație… Se prăbușesc peste noi mizeriile timpului pe care îl trăim. Simțim, iată, că vorbele nu mai sunt ocrotitoare, că toate pier în ispite încolăcite peste zilele murdare de azi. Chipurile lor … Citește mai mult

Coroana vorbelor   De ce scarpini dinții? Observă pisica, întruchipând intenții de a comunica.   Pentru ca zahărul să nu-i scoată din minți! Iată neastâmpărul spălatului pe dinți.   După ceas, îmi scarpin dinții, respectând straja credinței… Mi i-au dăruit părinții, frumoși, mai mărunței.   Au crescut puternici, ca iubirea lor. Rădăcini din străbunici… Coroana … Citește mai mult

Perfecțiunii îi e frică de noi, de Iarina Copuzaru, Editura CARTEX Privirea, înțelegerea și arătarea fragmentelor surprinse de lumi prin senzații, prin pulsiuni ale firii, prin rătăcirea intenționată a privirii sunt capacități mereu amplificate de poezie, de persoana care se retrage în interioarele lumii cu ajutorul ei și lasă mai departe să evadeze mici fragmente … Citește mai mult

toate șanțurile și crestăturile creierului s-au format la începutul lumii când pe patinoarul minții mele nu exista siguranța cu care micul corp blond se unduia prin fața ochilor și gândurilor mele   pare că mărimea 34 își lasă amprenta și îmi influențează euforia lăsată de paharul de vin și de tăișul cald al patinelor și … Citește mai mult

Livada de rodii Baba Saskia și rodiile    Când bătrâna sârboaică Saskia din Istanbul gătește dulcețuri, melasă, prăjituri și tot felul de siropuri din rodie, e pentru mine un moment aproape sărbătoresc. O privesc fascinată minute în șir. Nu ar lăsa pe nimeni altcineva în bucătăria ei și nu s-ar lăsa pentru nimic în lume … Citește mai mult

 „Masa tăcerii” în versiunea Ion Barbu cu un postscript de care m-am învrednicit… postscript ar mai fi fost ceva de spus de strâns nebunii de pe stradă și orbii care-au început să vadă ceva ce nu poate fi spus   Promisiuni electoral-prezidențiale și un pronostic…    Marcel Ciolacu: „Promit să fac din România cea mai … Citește mai mult

(fragmente)   Are şi n-are, totuşi, dreptate Călinescu să asemuie literatura lui Urmuz cu folclorul cvasi-patafizic al liceenilor deştepţi1. „Simple”-le lui „elucubraţii” sunt şi nu sunt „premeditate”, – la fel cum, dacă somnul nostru e, la rigoare, voluntar, visele-i înseşi nu sunt astfel (în cazul, baremi, a imensei majorităţi de adormiţi). Şi tocmai densul fond … Citește mai mult

Dintre noi trei, Zoița se pricepe cel mai bine la aparențe. Dă din ea vorbe, și se îmbracă de mare spectacol, uneori ne întâlnim pe Calea Victoriei și nici nu⁠-⁠mi dau seama că este ea. De pe la 15 ani cântă pe franțuzește, știe canțonete, iar acum o acompaniază pe⁠-⁠o grecoaică, rămasă de la război, … Citește mai mult

15 august, dimineața, o biserică oarecare din București. Oameni cu o seninătate aparte pe chip, femei în haine luminoase și sărbătorești de vară, copii de toate vârstele, bătrâni, o doamnă în costum popular, cu maramă acoperindu-i părul, o coadă de câțiva oameni așteptând să cumpere lumânări și să-i ureze un cald la mulți ani doamnei … Citește mai mult