Ne-am născut noi ca români într-o limbă tare norocoasă, care știe să exprime dorul mai frumos și mai profund decât orice alt grai de pe lumea asta – parțială, ca întotdeauna, zic și eu că dorul, în forma lui corectă, nu e mai bine zis și cântat decât într-o limbă romantică. La urma urmei îți … Citește mai mult

În urmă cu mai bine de zece ani, Sabin Rusu scria aici despre „Viața la 14 ani”… Se întoarce alături de noi, acum un tânăr intelectual și gânditor profund, maturizat în deceniul care a trecut. Atunci el scria că „Îngerul şi Dracul au coborât pe Pământ. Şi ploua tare, dar lor nu le păsa. Şi … Citește mai mult

Shekina    Dedic pe bună dreptate acest poem memoriei lui Ion Vianu. Dacă nu reciteam zilele acestea amintirile în dialog cu Matei Călinescu, nu cred că muzele mi-l aduceau, pentru că nu m-ar fi bîntuit cu atîta intensitate un sentiment straniu pe care, cred, l-am resimțit dintotdeauna… Lectură plăcută, dacă binevoiți!   Shekina                               In … Citește mai mult

Vorbe din cotidianitatea medie 1.    Zgomotele de dimineață, de la ora 5,00 până spre 7,00, ale orașului. Zgomote de trezire: mașini și mai ales tramvaie. Nimic nu e mai personal, într-un oraș mare, ca tramvaiul. Apoi, lumina pură ce vine din Înalt și sclipește pe frunzele încă verzi ale teilor. Da, Bucureștiul s-a trezit, … Citește mai mult

Cu amărăciune, pentru ei…    Pentru ei, oamenii din bucăți care se pregătesc să ne conducă, mai departe, spre culmi de progres și civilizație… Se prăbușesc peste noi mizeriile timpului pe care îl trăim. Simțim, iată, că vorbele nu mai sunt ocrotitoare, că toate pier în ispite încolăcite peste zilele murdare de azi. Chipurile lor … Citește mai mult

nu vă mai speriați de concursuri lumea în general e cel mai dur juriu uneori cel mai de temut juriu e chiar familia ce nu înțeleg e nevoia asta perpetuă de validare să spui cuiva de ultimele versuri scrise să arăți lumii o poză cu cel mic făcând singur la oliță să te auzi doar … Citește mai mult

Fotbalistice… Recapitulări… 1.O amintire de acum un deceniu – 2014, Turneul final al Campionatului Mondial de Fotbal din Brazilia. Multe lucruri s-au schimbat. Și mai multe – nu. Dacă nici asta nu spune totul despre fotbalul nemțesc pe care, zău, îl iubesc, mai ales când e jucat de „bavarezii” Cruyff, van Basten, Gullit, van Hanegen … Citește mai mult

    Am scris, adesea, despre elevii mei de „elită”, din cele peste 40 de generații de „Carabellă târgovișteană”, cărora le-am fost dascăl. Sunt foarte mulți, lumea e plină de ei, din păcate mai mult decât țara. Îi reîntâlnesc, uneori, vin la revederile de 10, 20, 30 de… ani, sunt   sclipitori, intelectuali de mare valoare, frumoși, … Citește mai mult

Trei… Cântecul motanului   Lumina stinge vise! Mirându-se că nu orbise, întrebându-se în șoaptă dacă luna este coaptă, împletește arce, arce, poate somnul se întoarce cu o pasăre în dar sau alt semn de calendar…   Dovadă   Fulgul nu-i doar călător, e și scamator – zboară sprinten și rebel și se strâmbă-n orice fel! … Citește mai mult

Pentru voi, mari iubitori de dame și taifas,/ să-mi dau eu viața-n dar?! / Mai degrabă aș servi curvele la bar/ cu sirop de ananas! – Maiakovski, Vouă! (1915)    Lumina urcă treptele din lemn. Vassort cântă la pian. Au trecut aproape cincisprezece ani de la revoluția bolșevicilor. În timp ce Șaliapin cânta pe scena … Citește mai mult

   O pagină ce tulbură şi doare este aceea a Jurnalului lui Gide, în care el constată, deploră, dezaprobă, acuză (imputându-şi-o, de fapt) degradarea,-n timp, de bună voie (ca o revanşă, poate, sado-masochistă, ca un tacit perpetuu reproş) a prea-„frumoaselor” mâini „dragi” ale Madeleinei: zadarnica, abstracta lui soţie, pe totdeauna pusă-ntre albe paranteze; a „finelor” … Citește mai mult

Toată dragostea dintr-o fotografie arsă, de Maria Orban, Editura NEMIRA    Există tăceri care își inundă împrejurimile cu fiecare nuanță disponibilizată de lumina strecurată de ele în peisajul care le primește, în acela care le acceptă împreună cu fiecare dintre momentele lor care se pot lăsa în continuare citite, înțelese și amplificate de oricare apropiere … Citește mai mult

   Stătea în geam, îmbrăcat de jumătate de oră, cu tunica încheiată până în gât. Nu se gândea nici la trăsura care⁠-⁠l aștepta la pod, nici la casa din Colței și nici la bucureștenii adunați pâlcuri, pe toate străzile dimprejur, punând pariuri pe drumul lui, pe acel drum la care el refuza să se mai … Citește mai mult

   Acum, din ce în ce mai mult, când societatea pare să-și centreze discursul în jurul libertăților fără discernământ, a diversității impuse de dragul diversității și a eliminării oricăror limite, a vorbi despre conduită pare ceva contraintuitiv, desprins din vremuri demult apuse. Cu toate acestea, nu cred că există un moment mai potrivit decât cel … Citește mai mult