visele tale miros a zăpadă și a zbor nepedepsit (somnul din aerul tău) mîinile mele desenează foarfeci și flori (nu neapărat în această ordine) atît de bine ne mințim atît de cald ne e în sine dar imediat ne revenim adeverim și noaptea iară vine (alb pe alb)   noi locuim în noduri separate (semn) … Citește mai mult

Empatismul(I) Viața. Fragmente    A trăi anumite întâmplări e nevoie de o de șansă existențială, de șansa aceea care îți scoate întâmplarea în față, care te așază în ea ca într-o ramă și, prins în acest fel, nu ai decât să îți trăiești narațiunea ivită și lăsată la îndemâna ta și, dacă ai har, să … Citește mai mult

   Căldură mare! Vipie cum rar se mai întâmplă. O simțim cu toții. Iar consecințele par să fi potopit spațiul mioritic. Se ivesc mai la tot pasul. De pildă, în ograda „profesioniștilor” de la Externe, s-ar părea că temperatura a urcat într-atât, încât nu mai este loc nici măcar pentru folosirea bunului simț, darămite pentru … Citește mai mult

aveam în jur de 4 ani când mergeam cu ai mei vara la mare pentru câteva zile la cap aurora iar seara o luam la pas spre neptun la parcul de distracții în care urcam până sus pe o lebădă de fier iar când ajungeam jos dădeam toată cina afară dar nu prea conta pentru … Citește mai mult

   Salutări din Marsilia, din Portul Vechi, unde dimineața târzie miroase a sare, a alge, a motorină și a povești care fierb încet în oale mari. Între Fort Saint-Jean și Fort Saint-Nicolas, în aerul ascuțit de după un mistral insistent, vedeți pe terase farfurii care arată „foarte Marsilia”. Și totuși, puține lucruri sunt atât de … Citește mai mult

Vorbe din cotidianitatea medie 42. Am avut niște probleme cu laptopul, cu softul, cu setări. Nu știu, „am apăsat pe ceva”, mi-am spus, și m-au trecut fiorii că „am apăsat pe ceva” ce poate fi… cum să zic… fatal. Norocul meu că am un centru de IT destul de aproape. 20 de minute. Atât de … Citește mai mult

Și chiar credeți că mai există cale spre trezire? Știți cum se mai spune: dezmeticire, aducere la realitate…     Poate că vor mai fi unii dintre noi care ne vom veni în fire. Între țară și înțelepții de la guvernare e o distanță uriașă, are sensul unui banc pe care vi-l spun la sfârșitul tabletei … Citește mai mult

Nu despre asta-i vorba (unu) T: (intră, căutînd pe cineva) B: (e deja în bar, într-un colţ) T: (nu-l vede pe B, îi cere barmanului) O apă. Plată. Rece. (vorbeşte un pic sacadat, grăbit, tot timpul se uită în toate părţile. Barmanul îi toarnă apa în pahar, T ia paharul, îl pune pe tejghea) Nu … Citește mai mult

Reflexii   În oglindă – dreapta-i stânga – la dulceață vine fuga! În oglindă – stânga-i dreaptă – nu-ndrăznește, mai așteaptă… În oglindă stă turcește o lumină – se ciulește, se îndreaptă spre izvoare, unde scaldă umbra soare…     Promisiunea   Orice început sub soare face lumea mult mai mare, fug copii cu ea … Citește mai mult

Jacques Séverin și Căpcăunul Mizantrop    Caracas, august 1974… Jean-François Revel îl întâlnește pe Carlos Rangel. Așa cum mărturisește, Revel va lega cu sclipitorul gânditor venezuelan „o puternică prietenie personală și o frăție intelectuală”. Cu o modestie nu tocmai comună intelectualilor, Rangel îl roagă să se uite peste câteva pagini. Ajuns la Paris, Revel realizează … Citește mai mult

Fie şi dacă-i vorba de o artă ce n-ar „reprezenta ceva anume”, Cocteau consideră că muzica frumoasă este aceea „asemănătoare”. În ce măsură-i „asemănătoare” o compoziţie muzicală? În aceeaşi, pare-se, în care un nor aduce, într-o piesă, a cămilă, a nevăstuică sau a chit! Ca şi a orice altceva, desigur, funcţie de subiectul privitor: conform … Citește mai mult

9 din 10 să plouă,de Adrian Bodnaru, Editura Cartea Românească    Imaginile despre lume scrise, altfel văzute decât sunt alcătuite este un gest poetic, este un fel de mesaj actualizat și menținut cât se poate de mult în poemele ce caută apropierile și înțelegerile realității care le propagă împreună cu ale irealității care le conservă … Citește mai mult

   Prin evanescenta ceață a dimineții trec două siluete. Încă nu îți dai seama dacă se apropie sau se îndepărtează. Înconjurată de ape, insula celor două personaje începe să prindă contur. Un cerc de aur împrejmuiește cele două siluete și le luminează. Par doi oameni singuri. Aceiași oameni mereu. Indiferent din ce punct al lumii … Citește mai mult

Poem de septembrie…   În ultima vreme, am avut parte de multe lecturi și recitiri rusești, Pasternak, Mandelstam, Ulițkaia etc. Poate din acest motiv muzele mi-au adus peste noapte un fel de poem rusesc, situat temporal aproximativ pe vreme cînd mă nășteam eu grăbit… Lectură plăcută! Nu știu dacă plăcută e chiar cel mai potrivit … Citește mai mult