Citesc o carte…mă incită, mă provoacă, mă dezamăgeşte, mă irită, mă uimeşte…o admir, o scutur, o recitesc, o uit printre alte cărţi… încerc să o înţeleg, o pun la loc de cinste pe raft, o şterg de praf, îi îndrept paginile, adorm cu ea în gând… mă ţine ocupată neîncetat.
Cartea mea nu este o carte obişnuită… este magică şi îmi schimbă viaţă zi de zi.
Cartea mea mă poartă în lumi fantastice… fac slalom printre liane cu Mowgli, îl apostrofez îngrijorată pe Pinocchio, dansez vals cu Cenuşăreasa, mă lupt s-o trezesc pe Frumoasa din pădurea adormită, o veghez cu vigilenţă pe Scufiţa Roşie, admir solidaritatea celor Trei muşchetari, îl apăr pe Peter Pan de căpitanul Hook, mă amuz de certurile dintre Tom şi Jerry, îi îndrum pe Hansel şi Gretel şi negociez cai de acces cu Rapunzel.
Cartea mea este uneori tristă… sunt surprinsă de furtuni, îl compătimesc pe Oliver Twist, am speranţe mari pentru Pip, intru în conflict cu Thenardierii şi mă lupt cu mori de vânt.
Însă, întotdeauna am ceva de învăţat din cartea mea: învăţ să am răbdare, învăţ să cred, învăţ să râd, învăţ să plâng zâmbind, învăţ să iert, învăţ să mă minunez, învăţ să sper, şi mai ales, învăţ să iubesc ceea ce fac!
Oricât de blamată şi criticată ar fi, cartea mea este inocentă – se deschide în faţa mea şi mă lasă să o citesc. Nu are un singur nume – cartea mea este un amalgam de ochi mari şi curioşi, un colaj vesel de mutriţe bosumflate, un curcubeu din zâmbete, o tornadă cu sentimente.
Cicero spunea că „o cameră fără cărţi, este ca un corp fără suflet”. În camera mea sunt multe cărţi, de care sunt foarte mândră, dar încă este loc pentru mai multe…
Elevi dragi au cântat de curând Wind of change… nu-mi doresc decât ca acest vânt al schimbării, inevitabil şi poate dezirabil, să aducă numai happy end-uri pentru cartea mea!
ALEXANDRA VLADOVICI BÂRSAN este profesoară de limbi moderne, a locuit la Sibiu, dar s-a întors acasă și este, mai ales, absolventă de CARABELLA…
Facebook
WhatsApp
TikTok
