Ai sesizat ceva ciudat în ultima vreme? Da, am realizat că oamenii au început să fugă cât mai departe de lucrurile și gesturile mărunte, cum ar fi un sfat prietenesc, o vorbă bună, o îmbrățișare. Pe de altă parte, lucrează altfel, îți promit lucruri mari cu ușurință, îți promit că vor sta mereu lângă tine, că nu te vor părăsi vreodată. Tu cauți mereu lucrurile mici pentru că te-ai săturat de marile străzi ale promisiunilor uitate. Vrei ceva bun și simplu. Dar nu ai cum să primești bun și simplu pentru că aici e treaba ciudată, oamenii nu mai știu ce-i ăla bun și simplu, se tem de natura lui.
Sunt acei oameni din viața noastră de care ne lipim pur și simplu, fără ezitare. Noi avem acel ceva, ei au acel ceva și totul merge. Ne place să mergem alături de ei, să ne simțim bine, să ne povestim viețile. Ne place. Ne umplu viața de bucurie, ne aduc ceva nou, ceva interesant. Iubim ființa aia pe care o vezi și frumoasă și ciudată. Și am vrea ca prietenia asta să tindă la infinit, să avem mereu senzația aceea de siguranță care apare odată cu omul de lângă noi. Apoi intervine timpul și-și bagă coada, omul pleacă, pleacă și entuziasmul, dispare totul.
Sunt oameni care pleacă și îți promit că nu se va schimba nimic în ceea ce privește relația voastră. Nu-i mai vezi luni de zile, nu mai dau semne de viață, apoi se întorc și devin cele mai dragi ființe din viața ta. Cu ei trăiești relația dragă și amuzantă, plăcută și deschisă și învățați lucruri noi. Și e bine.
Ce-mi place la viața asta e că nu prea te lasă singur. Bine, poate că sunt momentele acelea în care vrei să fugi și să te retragi frumușel într-un loc și să-ți așezi gândurile, dar mereu o să te întorci cu drag în locul unde dai de cei care te vor iubi mereu, de cei care ți-au dat viață, de cei cu care te lovești cu privirea zi de zi. A fi acceptat și iubit de ei contează foarte mult, contează pentru evoluția ta.
Mulți cred că pot trăi singuri, că se pot zbate independent, încrezători în propriile forțe. Petrec timp bun alături de oameni apoi se retrag în singurătate. Mai departe își dau seama că ceva nu-i bine. Apoi apare brusc dependența de ceilalți și pleacă orbecăind să-i caute. Dacă nu mai dau de ei apar dezechilibrele, dramele și depresiile. Singurătatea o să-i bântuie, o să-i bage într-un dulap și o să le dea încă o bătaie bine meritată.
Sunt mulți care găsesc cu greu iubirea. Există acei oameni care se cunosc în supermarket și rămân împreună toată viața. Sunt ceilalți care nu au găsit încă raionul potrivit. Unii se găsesc, alții nu. E vremea în care pornesc de unul singur, oarecum puternic, pe drum. Dar cu fiecare pas mai departe mă apropii din ce în ce mai mult de mine, cu fiecare pas o să cunosc vremuri noi și o să se lumineze viața.
Iunie trece. Mai e puțin și scap și de febra examenului. Apoi o să vină libertatea.
Facebook
WhatsApp
TikTok
