ÎN MIJLOCUL LUCRURILOR – Radu PĂRPĂUȚĂ: MUSCA ȚEȚE ȘI EMINESCU

Al. Florin Țene, vorbind în numele a trei sute de scriitori membri ai Ligii Scriitorilor din România (?!), a propus acum câțiva ani Prea Fericitului Patriarh nici mai mult nici mai puţin decît canonizarea lui Eminescu. Textul propunerii constituie vîrful creaţiei liricoido-patriotarde a sus-numitului. Nu avem destule cuvinte, ca să subliniem îndeajuns incultura crasă şi grandilocvenţa goală a acestui Rică Venturiano de început de secol XXI. De pildă, ca argument pentru canonizare Ţene aduce şi faptul că Eminescu a făcut şcoala primară Naţional Hauptschule (Şcoala Primară Ortodoxă Orientală) din Cernăuţi. Ei, şi dacă făcea o şcoală primară catolică sau baptistă, nu avea dreptul să fie canonizat? Ţene sare ca puricele şi la gîtul titanului G. Călinescu., care, după Al.F.Ț., nu are destul respect pentru Eminescu. În alt loc Ţene zice: „a scris multe poezii cu temă religioasă” . Mai întîi, se referă, probabil, la tema creştină, nu religioasă. Religioase sunt, de exemplu, şi unele teme budiste întîlnite în creaţia lui Eminescu. Apoi nu sunt „multe” acele poezii, ci, cu îngăduinţă, vreo 7-8. În fine: „a introdus în literatura noastră limba literară”. Ei, asta-i chiar de Gîgă cu studiile făcute la Popuţoaia!. Limba literară nu preexista, iar Eminescu a luat-o şi a introdus-o. Poetul Ţene nu ştie că Eminescu a făurit, a creat limba literară. Şi nu a fost singur în trebuşoara asta, ci au fost şi alţi drăguţi de clasici, care au „contribuit”.

Nu aş fi acordat atîta atenţie acestei muşte Ţene (Ţeţe) enervante, însă demersul ei este relevant pentru cugetul şi simţirea unei părţi bune a românilor. În lumea urîtă în care trăim Eminescu este un reper de puritate morală pentru români. Însă aceasta este una, iar muştele Ţeţe sunt alta. Acestea din urmă îl golesc de conţinut pe Eminescu, îl îmbălsămează în formule şablon, îl mumifică şi îi mumifică poezia. Roiurile de „apostoli” prostovani şi zeloşi, de cuconeturi lăcrămoase, de politicieni vicleni l-au muzeificat pe Eminescu, i-au turnat poezia în cavouri reci de marmură. Iar acum vrem să-l canonizăm, ca să-l răpunem cu totul. Din fericire demersul lui Țețe n-a avut succes.