Înainte de prînz, pe o vreme splendidă, am ieșit să-mi plătesc o datorie veche de vreo două săptămîni, am vizitat în sfîrșit noul muzeu al Iașilor, Casa Junimii. Reamintesc că, vara trecută, Muzeul de Literatură a fost transferat în noua Casa Muzeelor, atunci inaugurată, astfel încît venerabila Casă Pogor, complet restaurată a devenit sediul exclusiv … Citește mai mult

   În ultima vreme, am făcut adevărate „băi de relaxare” în romanele secolului XX. Din Europa, am „suportat” murmurul continuu din Thomas Mann, am revăzut câteva romane scurte marca Ismail Kadare, am trecut prin Hesse, Canetti, Camus. Mari scriitori, mari romane – majoritatea situate în prima jumătate a secolului. Kafka nu se pune: el e de … Citește mai mult

   Nimic despre Putin… Acolo e cu greață, silă, scârbă etc. Vă povestesc, în următoarele câteva săptămâni, despre alți despoți ridicoli și despre cele mai ciudate, caraghioase și controversate fapte și gesturi făcute de „liderii autoritari” ai lumii în care trăim. Adică, de azi… S-a făcut un fel de numărătoare, se zice că ar fi peste … Citește mai mult

1. * * * Să ispăşim păcatul vechi, ispita, trează rămîi, femeie, lîngă mine şi toată noaptea ne rugăm ca două grăunţe-n guşa păsării divine. Ca două pietre reci pe fundul mării, încremeniţi vom sta în adorare, pînă cînd muşcătura întregi-va mărul, iar şarpelui i-or creşte iar picioare. 2. În fiecare dimineață, găsești un buchet … Citește mai mult

În Gazeta Dâmboviței, un alt regal de poezie cu ȘERBAN FOARȚĂ… Este unul dintre cei mai importanți cunoscători ai misterelor limbii române, unul dintre cei mai importanţi poeţi din România. Trăieşte – de o viață – la Timişoara, unde scrie, traduce, pictează şi cântă la pian. „Este fermecător şi imprevizibil, spumos şi rafinat, cult şi … Citește mai mult

1. Melodia Hei, mai știi câte dimineți boțite, aruncam pe cărarea spre bucuria primară? Parcă la capăt de drum aruncam și pantofii cu neliniști și broboada cu lacrimi, iar la capăt așezam cu grijă, în părți inegale, iubire și uitare, pentru fiecare altfel, pretenții, neputințe, cu sacii… Doar melodia aceea se mai cântă uneori la … Citește mai mult

„Nu mai încăpea nici o îndoială: ţinutul unde se rătăcise era cel al Munţilor Morţi. Numai puţini îi văzuseră vreodată şi aproape nimeni nu se mai întorsese de acolo.” – Michael Ende, Povestea fără sfârșit Am văzut mulți bărbați suferind pentru că au pierdut apropiați. Bărbați moi precum după-amiezile somnoroase de vară. Fugind de ochii … Citește mai mult

Să nu ne „ferim” de cuvintele adesea ocolite de falsele cronologii contemporane… OCTAVIAN SOVIANY este unul dintre marii scriitori ai literaturii de azi. A fost tradus în franceză, engleză, spaniolă, germană, italiană, maghiară, polonă, slovenă, bulgară etc. S-a spus că este unul dintre cei mai plini de substanță născocitori de istorii pe care-i avem. Pe … Citește mai mult

Locuri. Oameni. Povești, carte de reportaj, de Liliana Nicolae, Casa de Pariuri Literare Întregimea lumii nu poate fi cuprinsă vreodată, nicio privire nu poate să țină în desfacerea ei atâta întindere, atâta omenire și tot murmurul ei, murmur și zgomot care niciodată nu s-a lăsat întrerupt, amuțit sau închis. Întinderea lumii nu se poate așeza … Citește mai mult

Ni s-a întipărit în firesc, multora dintre noi, traiul agitat în jungla orașului, viața trăită printre betoane, în trafic sau în clădirile supradimensionate de sticlă și oțel, existența în care suntem o rotiță într-un mecanism uriaș de care pare să depindem toți. De multe ori, chiar și atunci când ne relaxăm, căutăm tot să fim … Citește mai mult

Atunci când decidem să facem ceva, sau promitem cuiva un lucru, se presupune că acele condiții inițiale vor rămâne neschimbate pe tot parcursul timpului? Această presupunere se pare că este făcută implicit. Dar ce se întâmplă atunci când condițiile de la început nu mai sunt aceleași? Spre exemplu, eu promit prietenei mele că îmi voi … Citește mai mult

Săptămâna trecută am amintit răspunsul lui Jacques Herzog la întrebarea „ce pot face arhitecții în legătură cu problemele acestei lumi”, ridicată de David Chipperfield, pe scurt, concluzia arhitectului elvețian a fost „nimic”, răspunsul mai larg pare a fi fost însă „nimic definitiv”. Această nedeterminare nu este descurajantă pentru toată lumea, există arhitecți și teoreticieni încă … Citește mai mult

Steaguri şi fluiere Era frig, sufla un vânt îngheţat iar soarele se arăta din când în când, fără prea multă speranţă că la orele prânzului s-ar putea încălzi. Cum însă biletele, scumpe, fuseseră cumpărate din timp, pentru a nu avea surprize neplăcute, cei doi amici se îmbrăcară gros şi plecară la stadion. Marele meci trebuia … Citește mai mult

Încet, dar sigur, am pășit în aprilie, luna verde a primăverii. Ca fiecare lună din an, și aprilie a fost sursă de inspirație pentru cei asupra cărora Dumnezeu a așezat harul creației. Începem cu William Shakespeare care afirma că a „aprilie a pus un duh de tinereţe în toate”, iar Hal Borland (Harold „Hal” Glen … Citește mai mult

strigătul in memoriam Cornel-Emilian Stan plecarea unui prieten se mută în corp într-o rană necunoscută, în durerea ei oarecum știută, și se continuă mai departe în cuvintele lungi și mai puțin începute ale amintirii care nu lasă golul acesta adânc să se umple ascunderea de tot a acestui chip rămâne o stare de fapt despre … Citește mai mult