Salutări de lângă Marsilia, unde optimismul meteorologic este mai mult din partea mea decât din partea vremii! Deși norii încă se joacă de-a v-ați ascunselea cu soarele, e totuși mai bine decât ploile nesfârșite din ultima săptămână care ne-au ținut în case când nu am fost nevoiți să ieșim. Ne bucurăm de această pauză … Citește mai mult

Vorbe din cotidianitatea medie 61.   Afară, azi, cred c-au fost 7-8 grade. Mult. Ca de obicei, nu m-am îmbrăcat potrivit. Dar am trăit câteva Secvențe. O fetiță de 3-4 ani, înfofolită, drăgălașă foc. În fața mamei ei, foarte tânără. Mama spune: Păi meriți tu o jucărie, zi tu! Fetița scoate limba, jucăușă, și mărturisește: … Citește mai mult

Întreaga civilizație a pornit pe un drum greșit, al dezastrului, epuizând cam tot ceea ce poate suporta planeta noastră, spunea un gânditor de azi. A identificat și pericolul principal, ideea că omul s-ar afla undeva „sus”, în natură, iar noi suntem stăpânii ei. A avut și un fel de „soluție”, să studiem gândirea și modul … Citește mai mult

Semințele pietrei   Calci pământul aurit, Soarele, un foc în vatră, stai c-un aer aiurit, sprijinindu-te de piatră.   Umbra n-a plecat în lume, mică-i, sub un bolovan, îl ridică iar în palme, ea e vrej și el bostan.     Mandală   Cioc de bufniță pisica are, când e supărată. Mustățile și tehnica fac … Citește mai mult

BORAN, dumnezeul subteran, de George Moise, Editura CURTEA VECHE    Nimic nu anunță sau nu face simțite mișcări ale răzvrătirilor, ale convertirilor prin care lumea își adaugă schimbări și își așază în istorii contorsiuni. Un mic gest neștiut până atunci se poate muta într-o frondă cu efecte de mari proporții care, înăbușită chiar, își lasă … Citește mai mult

Așteptînd Stai, nu închide ochii, așteaptă. Ce să aștept? N-are importanță ce aștepți, importantă e așteptarea. Ce e, vine Godot? N-ai tu treabă cu Godot. Mi se închid ochii. Nu, lasă-i deschiși, e necesar să fii treaz. Dar sînt treaz, doar vreau să dorm. Tocmai acum cînd e aproape? Cine? Eiii!? Bine, aștept. Așa! Și … Citește mai mult

Père Alain din Villa Léandre. Tuia      Tuia este un gen de conifere din familia Cupressaceae, originar din America de Nord și Asia de Est. Specia Thuja occidentalis, cunoscută ca „tuia obișnuită” sau „arborele vieții”, este nativă din nord-estul Statelor Unite și Canada. A fost introdusă în Europa ca plantă ornamentală, fiind apreciată pentru … Citește mai mult

Reamintiri…   În România, nici minciuna nu mai este adevărată – o amintire cu viitor strălucit    În urmă cu 35 de ani, m-am numărat printre membrii Consiliului de Conducere al Uniunii Scriitorilor care au protestat împotriva numirii unui conducător de revistă literară prin încălcarea statutului de funcționare a instituției noastre. Cum numirea venea nu … Citește mai mult

Poezie de februarie…   Din urmă cu zece ani   Mi se întîmplă, uneori, să scriu ceva cînd pierd pe cineva apropiat. La moartea părinților,   le-am dedicat cîte o povestire, ambele de găsit în volumul Victimele inocente și colaterale ale unui sîngeros război cu Rusia. De cele mai multe ori, însă este vorba despre texte mai scurte, … Citește mai mult

   „Aș vrea, dacă sunteți de acord, să inaugurăm o rubrică umoristică și ludică, cu numele de LUDEX. Vremurile numai ludice nu sunt, dar le mai dezîncruntăm și noi”, ne-a scris domnul Șerban Foarță. Suntem, firește, onorați de această colaborare și e o mare bucurie să vă putem trimite cuvintele vrăjite ale unuia dintre marii … Citește mai mult

  10 februarie… Mi-e dor de vară. Vouă, nu? Ce făceam pe la ora asta în urmă cu niște luni? Veniseră niște porumbei pe la mine, genul plini de mofturi, ei voiau să cânte, eu voiam să citesc. Mereu e așa vara, mai ales pe la amiază, când dau peste tine spânii de fum, prefăcuți … Citește mai mult

din cap până pe foaie   e frustrant atât de frustrant când nu îți poți găsi cuvintele pentru a scrie ceea ce vrei să transmiți     simt cum înnebunesc     sau când nu știi cum să le așezi astfel încât să aibă sens și pe hârtie așa cum au în capul tău   … Citește mai mult

Denaturare   Diformii s-au revărsat pe străzi și lumea-și modelează chipul după ei.   Un rictus ține loc de afecțiune, în profunzimi găsești doar mucegai, necroză-n loc de cord,   iar falsul se transformă-n lege. Așa-i normal, ți-ar spune. Ce e? Nu vrei să te integrezi? De ce vrei jocul să îl strici?   Și, … Citește mai mult

Care este, de fapt, momentul unei decizii? Și care este miza ei atunci când ceea ce avem de hotărât ne angajează viața, relațiile, valorile? Care este timpul unei decizii? Cum luăm o decizie corectă? Când facem o alegere, înseamnă că celelalte variante dispar? Deschid, deciziile, noi stări de lucruri, poate favorabile? Ar trebui să ne … Citește mai mult

Motto: „Îmi plac oamenii cu o singură față, Tu ești unul dintre Ei”   Trăiește-ți pictura clipei împreună cu verbul a fi, acolo pe pânza inimii    Plouă necontenit și mă sărută lacrima ei. Pe obrazul zilei pictez metafore, aștept să privesc sânul serii în toată splendoarea lui, să-mi potolesc setea la izvorul divin al … Citește mai mult

sincope ancore smulg fragmentat adâncimi. zgârie lung suprafețe și opresc alunecarea propusă de gând. înecare a micilor lor cuvinte pe rând bruscă oprire din mersul ce încurcă deseori drumul prea lung. amețeală, un fel de privire mereu înapoi înspre umbra care îmbracă întunericul mut curios anonimul care întreabă frecvent despre nume mai puțin cunoscute. un … Citește mai mult

   Niciodată n-a fost iarna atâta de lungă în Canada ca în anul pandemiei, cand toți am fost blocați în casă nu numai de frig, dar și de Covid! Drept care, cum a fost o zi mai călduroasă, lumea a ieșit cu mic cu mare în curți sau pe balcoane. În Canada însă, la blocuri, … Citește mai mult

Prima carte de bucate    M-am gândit –vai ce lucru complicat – ca atunci când vorbim despre fiziologia gustului să nu mă rezum la o reţetă pe care dvs. să o încercaţi după ce aţi auzit-o la radio, ați găsit-o pe internet sau ați urmărit vreo emisiune culinară la TV, ci la o istorie în … Citește mai mult

SONETT   El se arată în adevărata lui lumină: nu este (și încă rămâne) un adevărat vorbitor de germană, dar el poate, ca și cupa tovarășului, Fac un sonet, care este expus.   Asta nu e cupa lui, totuși. mai puțin amar; și principalul lucru este că s-a închinat, pentru că sonetul său nu se … Citește mai mult

   Luna lupilor pictează în alb și negru, pregătește pânza… O primăvară înmugurind dincolo de bine și de rău, o vară a morilor de vânt și o toamnă de dor și rod au adus, din nou, iarnă. Iată-ne, căutând focul. În sobe, lemnele albastre și cărbunele roșu foșnesc o pădure străveche. În cuptor, pâinea crește … Citește mai mult